Cine si cum a pus mina pe curentul ieftin al Romaniei

„Cotidianul“ va prezinta, in exclusivitate, lista contractelor la zi incheiate de Hidroelectrica cu „baietii destepti“ care au ajuns sa detina trei sferturi din toata productia unicului producator roman de curent ieftin.

Trei sferturi din cel mai ieftin curent produs in Romania va merge la baietii destepti, in urma contractelor semnate pe vremea lui Dan Ioan Popescu.

Hidroelectrica are de onorat in acest an 10 contracte de livrare de energie pe termen lung, toate semnate in perioada 2002-2004. Cantitatea totala este uriasa: trei sferturi din toata productia prognozata pentru acest an. Cei mai mari cumparatori de curent ieftin sint Energy Holding si Alro, aceasta din urma mostenind un contract tot de la Energy Holding.

Iulian Iancu, cel care se ocupa de energie in Ministerul Economiei pe vremea lui Dan Ioan Popescu, spune ca habar n-a avut de aceste norocoase contracte.

Cel mai ieftin producator de energie electrica, Hidroelectrica, are deja antamata trei sferturi din energia electrica pe care o va produce in acest an, in baza unor contracte directe semnate cu 11 firme in perioada guvernarii PSD.

Astfel, potrivit unor surse din piata de energie, prin cele 11 contracte, Hidroelectrica se obliga sa livreze, in acest an, 11,6 TWh, in conditiile in care cele mai recente estimari ale companiei aratau o productie totala pentru 2007 de doar 15,2 TWh.

Cine sint norocosii

Cei 11 fericiti care vor avea acces la cel mai ieftin curent produs in Romania au semnat contractele cu Hidroelectrica in perioada 2002-2004, pe sub masa, pentru ca atunci nu se putea vorbi de nici un fel de bursa de energie.

Cel mai mare „consumator“ de pe aceasta lista este Energy Holding, care are de primit in acest an de la Hidroelectrica nu mai putin de 4,17 TWh, adica peste un sfert din toata productia societatii sau echivalentul a aproape 8% din tot consumul Romaniei. Contractul a fost semnat pe 14 ianuarie 2004.

Urmeaza ALRO, cu 3 TWh, printr-un contract incheiat pe 8 septembrie 2005 (atunci cind a cumparat un contract mai vechi pe care Energy Holding il avea cu Hidroelectrica) si Electromagnetica, cu un TWh, in baza unui contract semnat pe 21 aprilie 2004.

Dupa cum se vede, in acest top 3 doar una dintre firme este consumator (ALRO), restul fiind traderi privati, adica intermediarii din segmentul baietilor destepti pomeniti de presedintele Basescu. Pe lista mai sint consumatori ca Azomures, Lafarge sau Elsid, dar si „baieti destepti“ ca Buzmann, EuroP.E.C., Enol sau Luxten.

Constanta tuturor celor 11 contracte este ca au fost incheiate in anii 2002, 2003 si 2004.

Iulian Iancu, PSD: „N-am stiut“

Directorul Hidroelectrica, Traian Oprea, nu a putut fi contactat pentru a explica situatia, iar secretarul de stat pe energie din Ministerul Economiei de pe vremea PSD, Iulian Iancu, spune ca nu a stiut despre cantitatile imense din aceste contracte. „Contractele si cantitatile de energie nu intrau in atributiile mele, ci exclusiv in sarcina conducerii Hidroelectrica.

Daca stiam despre toate aceste lucruri, ieseam public si le stopam“, declara acum Iancu. El a mai spus ca, in momentul in care Hidroelectrica a inceput sa vinda energie traderilor privati, a fost comandat un studiu care presupunea infiintarea a sase entitati termo-hidro, care aveau preturi comparabile la energie, dar ideea a fost respinsa de Banca Mondiala.

Cotidianul, Mihai Nicut, 26 mar 2007

Posted in General | No Comments »

Suplimentari de fonduri pentru programul ”Fermierul”

Ministerul Agriculturii cauta solutii sa suplimenteze fondurile pentru programul „Fermierul”. In acest sens, bancile cu care ministerul a incheiat contracte pentru acest program, trebuie sa prezinte pana vineri o situatie privind suma necesara care mai trebuie alocata in cadrul proiectului „Fermierul”.

Conform unui comunicat de presa primit la redactie, Ministerul Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii Rurale a organizat o intalnire de lucru cu reprezentantii bancilor cu care ministerul are incheiate conventii de lucru in cadrul programului „Fermierul”, respectiv BRD, BCR, BCC si CEC.

La propunerea ministrului Agriculturii, Dan Motreanu, s-a convenit ca pana vineri, 30 martie 2007, BRD, BCR, BCC si CEC sa prezinte MAPDR o situatie privind necesarul de fonduri pentru programul „Fermierul”.

Dupa ce BRD, BCR, BCC si CEC vor prezenta aceasta situatie, ministerul va dispune masurile legale pentru suplimentarea plafoanelor din conventiile incheiate cu respectivele banci pentru anul 2006.

Programul „Fermierul” isi propune sa transforme un numar cat mai mare de gospodarii aflate in zona agriculturii de subzistenta, in ferme familiale cu caracter comercial. Programul mai are in vedere si masuri destinate imbunatatirii si modernizarii unitatilor agricole.

HotNews.ro, L.A., 26 mar 2007

Posted in General | No Comments »

Rezidentialele noi in topul preferintelor la romani

Segmentul rezidential este unul dintre cele mai dinamice in piata imobiliara romaneasca. Nevoia pentru locuinte combinata cu evolutia economica din ultimul timp creaza un mediu propice dezvoltarii proiectelor si ansamblurilor rezidentiale.

"Principala piata atacata de catre dezvoltatori este cea medie. Urmatoarele alegeri sunt upper middle class si, destul de modest, segmentul de lux. Apartamentele cautate in ansamblurile rezidentiale sunt cele usor de cumparat, cu preturi si suprafete relativ mici. La acest moment calitatea produsului se afla pe locul doi, in detrimentul pretului.

Primele tipuri de locuinte care se vand sunt garsonierele. Ele conduc detasat. Apoi vin apartamentele cu trei si cu doua camere, pe ultimul loc fiind cele cu patru camere.

Preturile mici si etajele inferioare inca reprezinta preferintele romanilor.

Un element de noutate este atractia catre locuintele din ansamblurile rezidentiale noi deoarece acestea ofera un plus de siguranta si mult confort", a declarat Sorin Lacusta, director proiecte rezidentiale, Regatta.

Filosofia cumparatorilor

Potentialii clienti doresc sa afle o serie de informatii chiar la vizitarea showroom-ului pentru proiecte.

Cine dezvolta proiectul, zona, vecinatatile, posibilitati de transport in comun, gradinita, scoala, magazine, cabinet medical, cine promoveaza proiectul, ce finantare exista, structura de rezistenta, finisaje, preturi, suprafete, modalitati de achizitie, termene de finalizare sunt principalele aspecte care intereseaza un potential cumparator.

Veniturile celor care cumpara locuinte in ansambluri rezidentiale variaza. Clasa medie variaza intre 1,000-3,000 Euro/luna/familie; upper middle class castiga peste 3000 Euro/luna/familie. Dintre ofertele puse la dispozitie de Regatta circa 80% s-au vandut prin credit ipotecar. Avansul platit are o medie de 25-30%.
Integral in Banii Nostri

BaniiNostri.ro, 27 mar 2007

Posted in Imobiliare | 1 Comment »

Eu va incalt

Se spune ca nu poti cunoaste cu adevarat pe cineva pana cand nu ai mers macar un kilometru in pantofii lui. Daca proverbul ar fi adevarat, Cristina Batlan, fondatoarea brandului Musette, ar trebui sa fie una dintre cele mai cunoscute persoane din Romania. Cu toate acestea, ea a ales sa ramana in umbra pana de curand pentru a-si pregati armata de pantofi sic pentru cea mai mare lupta de pana acum. Gucci, Prada, watch out! In ritm cadentat, pantofii Musette se pregatesc sa colonizeze Italia si, de acolo, intreaga lume.

Trebuie sa existe o legatura misterioasa intre pantofi si succes. Altfel de ce ar fi spus Bette Midler "da-mi perechea potrivita de pantofi si voi cuceri lumea"? Pentru Musette succesul inseamna azi o cifra de afaceri de 12 milioane de euro si un brand romanesc puternic, construit de la zero in doar 5 ani. Impresionant, dar nu suficient. Ambitiile Musette se concentreaza acum asupra pietei italiene, unde se formeaza etaloanele modei mondiale. Cel care ajunge sa ii cunoasca pe Cristina si Roberto Batlan, fondatorii brandului, intelege ca Musette – inainte de a fi o afacere – este o pasiune. "Am construit totul foarte repede, de parca ne alerga cineva din urma", recunoaste Cristina Batlan. "Am fost mereu guvernati de o atitudine de genul acum ori niciodata pe care poate ca n-am fi avut-o daca ne-am fi apucat de afaceri la 30 de ani." Iar acesta nu este decat inceputul, fiindca Cristina si Roberto nu intentioneaza sa se opreasca din drum.

Pret vs. valoare
Nimeni nu poate nega ca intre femei si pantofi exista o legatura puternica, o atractie aproape imposibil de stavilit. In cazul Cristinei Batlan insa, aceasta atractie nu s-a manifestat facand-o sa-si umple dressing-ul cu sandale, cizme si stilleto-uri. Fondatoarea Musette a urmarit in principal sa creeze pantoful perfect, cat mai aproape de prototipul italian al elegantei si confortului. Radacinile pasiunii Cristinei Batlan pentru pantofi pornesc din copilarie. "Cand eram mica mama ma ducea mereu la Romexpo la prezentarile de moda Guban, care pe atunci erau ceva incredibil. Cred ca de atunci am inceput sa-mi doresc sa lucrez in moda." Adepta a zicalei "sunt prea sarac ca sa-mi cumpar lucruri ieftine", Cristina Batlan recunoaste ca un calapod bun a fost intotdeauna un factor mai important decat pretul in alegerea unei perechi de pantofi. "Am cumparat odata trei perechi din acelasi model, fiindca nu m-am putut abtine. Erau niste balerini decupati la varf si imi aduc aminte ca am cheltuit pe ei 100 de dolari intr-o perioada in care nu-mi prea permiteam."

Insa, pana sa ajunga manager peste pantofi si genti, Cristina Batlan a mai visat si la alte cariere. "De mica imi doream sa devin medic. Imi place sa ajut oamenii, asa ca probabil de aceea am avut aceasta inclinatie. In liceu am trecut printr-o perioada in care voiam sa fiu inginer silvic. Parintii mei incepusera chiar sa glumeasca, imi spuneau ‘daca asta vrei cu adevarat, spune-ne, ca sa ne facem o gradina, sa ai unde sa exersezi’. Pana la urma am dat la Drept. Era o tendinta generala pe atunci, nu am crezut cu adevarat ca asta imi este vocatia. La un moment dat am inceput chiar sa cred ca imi pierd timpul." La 18 ani, aflata la un vernisaj de pictura, l-a cunoscut pe Roberto si viata ei s-a schimbat definitiv.

Afaceri la mica publicitate
Pantofii creati de Musette spun povestea a doi tineri de 18 ani care au pornit la drum cu un capital de entuziasm nemarginit si unul financiar de doar 700 de dolari adunati intr-o vara. "Banii cu care am intrat in afaceri fusesera castigati de Roberto in Austria. In timpul facultatii el a lucrat ca ghid pentru turistii de lux care veneau la vanatoare in Romania, iar felul lui de a fi castiga imediat simpatia turistilor. Nu exista turist acompaniat de Roberto care sa se intoarca in Romania si sa nu il ceara din nou ca ghid. In Austria a ajuns la rugamintea unui fost turist, profesor, care avea ca hobby producerea de mobilier. Roberto a lucrat la el doar doua saptamani, timp in care i-a schimbat tehnologia de finisare. Nu stia absolut nimic despre mobila, doar ce ii explicase el, insa a tratat totul ca pe o problema matematica." Odata capitalul initial adunat, Cristina si Roberto au inceput sa caute oportunitati de a intra in afaceri. "In fiecare dimineata rasfoiam ziarele in cautarea unei idei noi. Stiam ca trebuie sa facem ceva. Era la inceputul anilor ‘90 o intreaga nebunie a intermedierilor, de la case la obiecte de arta si se vehiculau comisioane de pana la 10%. In 1992 am zis intr-un final Evrika: tesaturile trebuia sa fie obiectul nostru de activitate. Pe atunci incepusem sa realizam ca magazinele de tesaturi, care erau inainte la fiecare pas, nu vor mai exista, ca tendinta generala se va indrepta spre hainele de-a gata. Pe unde mergeam prin strainatate ne uitam mereu sa vedem cam cate magazine de tesaturi sunt si am cautat sa ne cream cat mai multe relatii cu furnizorii."
Alegerea comertului cu tesaturi a venit oarecum firesc, avand in vedere pasiunea pentru moda a mamei Cristinei si faptul ca tatal lui Roberto fusese creator de moda la casa Venus. "Era atat de bun, incat isi permitea sa il refuze in acea vreme pe Ceausescu si sa lucreze cu Campeanu sau ambasadorii Frantei si Angliei", spune Cristina despre socrul sau. In acea vreme, Roberto era student la medicina, dar si-a dat seama la scurt timp dupa intrarea in afaceri ca nu poate fi concomitent si un medic bun, si un intreprinzator de succes. "Ne-am intrebat atunci cu toata seriozitatea: ‘Este ceea ce studiem mai important decat ceea ce construim singuri acum? Nu.’ Asa ca am renuntat amandoi. Am vrut sa ne dedicam unui singur lucru."

De la Dacia Felix la pantofi
Afacerea cu tesaturile a prins foarte bine, insa pretul platit pentru reusita acesteia era stresul si oboseala continua. "Mergeam la toate targurile de tesaturi cu doua sezoane in avans. Trebuia sa le frecventam pe toate, mai ales ca nou-veniti in domeniu, ca sa culegem informatii anticipat si sa ne formam ochiul pentru tendinte. Insa ce era si mai stresant era faptul ca nu aveam un stoc permanent. Fiindca noi cumparam materialele refuzate de producatori, pe cele care aveau un mic defect, traiam intr-un stres continuu ca intr-o zi nu vom mai gasi marfa pe care sa o putem vinde la un pret sub nivelul pietei. Asa ca trebuia sa sapam mereu, sa fim pe faza." Au fost si momente grele, ca in orice afacere, elementul de neprevazut care da peste cap oricate masuri de siguranta, si cu toate acestea afacerea a mers inainte. "Pana in 1996 devenisem cei mai mari angrosisti de tesaturi din tara. Insa fara o doza de noroc am fi esuat inainte sa incepem cu adevarat", isi aminteste Cristina. "La inceputurile afacerii cu tesaturi faceam nenumarate drumuri in strainatate, cumparam marfa, o revindeam aici si profitul il puneam in cont. Contul era deschis la banca Dacia Felix si erau in el vreo 7.000 de dolari. In ajunul falimentului bancii ma pregateam sa plec la Dubai. Acolo este o piata deosebit de bogata, unde se aduna toate tesaturile din tarile arabe. Facusem o cerere de retragere a banilor din cont si cand am ajuns la banca, am vazut nebunia: zeci, poate sute de oameni care se inghesuiau, se certau. Am ajuns cumva la ghiseu si am intrebat-o pe casiera cum poate face platile asa, nu-i este frica sa nu faca cineva un atac de cord in fata ei. Impresionata poate de varsta mea, poate de faptul ca ma vedea in fiecare zi depunand sau scotand bani, mi-a zis sa astept pana la ora 13, fiindca la 12 jumatate se inchid platile si, daca lipseste cineva, imi da mie banii. Am avut un noroc fenomenal atunci, fiindca o singura persoana nu s-a prezentat in acea zi si am reusit sa-mi scot banii. A doua zi s-a anuntat falimentul bancii. Poate ca daca am fi pierdut totul atunci, nu am mai fi avut curajul sa o luam de la capat."
Si totusi, cum au ajuns de la tesaturi pentru produsele haute-couture la incaltaminte? "Cea mai grea decizie pe care a trebuit sa o iau in calitate de manager al Musette a fost renuntarea la tesaturi in favoarea pantofilor. Chiar daca afacerea mergea foarte bine, stiam ca atat timp cat fortele noastre sunt impartite pe prea multe fronturi, nu vom reusi sa facem ceva cu adevarat deosebit." Si au ales marochinaria.

Marochinarie pe calapod italian
"Intotdeauna am zis ca primul milion este cel mai greu, apoi banii se fac singuri", spune Cristina Batlan. Realitatea a fost diferita. "Primul milion de euro l-am facut din afacerea cu tesaturi. Devenisem deja agenti Mirolio si eram cel mai mare furnizor al H&M. Insa pana in 2002 deja voiam mai mult." Prezentarile de moda ale clientilor i-au facut sa-si dea seama ca au nevoie de un produs propriu care sa le confere identitate. Au ales pantofii italienesti de care Batlan este indragostita si pe care cei doi soti au inceput sa ii importe. Apoi au vrut sa aduca si genti, insa s-au lovit de preturile foarte mari ale gentilor italiene. Asa ca au inceput sa le confectioneze singuri dupa designul Cristinei. "Productia de pantofi era pe atunci doar o idee", isi aminteste ea. "Italienii cu care vorbeam si ne consultam ne spuneau ca e imposibil sa ii producem noi. Insa nu am renuntat. Am investit 200.000 de euro intr-o micuta fabrica de pantofi si, fiindca nu aveam inca aparatura, ii confectionam manual la inceput. Fata de cei de acum erau groaznici. Desi, in raport cu unii dintre pantofii care sunt in prezent pe piata romaneasca parca tot erau mai buni." Nota distinctiva a pantofilor Musette a fost intotdeauna calitatea si calapodul italian. "Niciodata nu ne-am gandit sa facem pantofi romanesti. Am vrut sa invatam de la cei mai buni, asa ca, o data la fiecare 2 saptamani, mergeam in Italia pentru a fura cat mai multa meserie de la adevaratii experti. Am preferat sa platim mai mult si sa invatam mai repede decat concurenta. Dupa primul an am angajat doi stilisti romani care ne-au ajutat sa facem designul, insa dupa doar o jumatate de sezon am renuntat la aceasta idee si ne-am intors la italieni. Am cumparat colectia unui italian cu renume – Paulo Mandozzi, designerul casei Debut. El a fost primul nostru designer."

Dupa ce au lucrat cu mai multi designeri, si-au dat seama ca ceva lipsea inca. Atunci Roberto a aflat intr-o discutie cu muncitorii ca ar exista in Bucuresti un tehnician italian, Ivano, care se ocupa de controlul calitatii pentru firmele italiene din Romania. O analiza sumara efectuata de specialistul italian, care lucrase anterior pentru Sergio Rossi si Fendi, a relevat o serie de greseli in procesul de productie, iar consultanta pe care a acordat-o proprietarilor Musette a ajutat compania sa-si eficientizeze mult operatiunile. "El a fost asul nostru din maneca", spune Cristina Batlan.

Care Prada?
"Uite, inca una acolo!" In holul hotelului Howard Johnson, creatoarea brandului Musette isi vede peste tot "copiii". Nimic nu-i face mai multa placere decat sa-si intalneasca pe strada creatiile si spera ca nu peste mult timp sa le vada la fel de des si pe strazile din Milano. Asta fiindca Musette se pregateste de anul trecut sa atace piata italiana high-end de marochinarie. In acest scop, si-au gasit un aliat in brandul italian Franco Giannini. "Anul trecut am cumparat brandul Giannini, foarte cunoscut in Italia, responsabil pentru peste 85% din volumul pietei italiene de pantofi. Relatia noastra cu Franco Giannini e una destul de veche, o perioada am fost unul dintre cei mai mari clienti ai lor si, atunci cand compania avea probleme, am continuat sa ii sustinem cu vanzarile, uneori neprofitabile pentru noi, pentru ca Giannini sa ramana in afaceri. De aceea, Franco Giannini, fondatorul companiei, s-a hotarat anul trecut sa ne vanda noua compania, la un pret de doar 600.000 de euro. Iar tranzactia a fost cu atat mai valoroasa pentru noi, cu cat am cumparat nu doar brandul, ci si know-how-ul lor, pentru ca prin contract Franco Giannini se obliga sa mai lucreze inca 10 ani la Giannini Romania. Iar anul acesta este de o importanta maxima pentru Musette, fiindca vom lansa acest brand in Romania, vom participa la Milano sub eticheta Giannini si vrem sa lansam primul produs pentru femei sub aceasta marca." Avand in vedere miza mare pusa in joc, Musette a angajat nume importante pentru realizarea designului colectiei din acest sezon. "Pentru colectia de primavara – vara 2007 am lucrat cu o echipa coordonata de Giorgio diStefano, un designer italian renumit, care a lucrat cu Yves Saint Laurent si Sergio Rossi si a fost tehnician de calitate la Dior timp de 7 ani. L-am ales pe el fiindca colectiile lui au un aer frantuzesc prin excelenta, desi provine dintr-o veche familie de dogi venetieni." In ceea ce priveste linia de genti, Cristina Batlan a supervizat ca de obicei designul dar a apelat si la ajutorul tehnicianului italian Mauro Monetti, care pana anul trecut a lucrat pentru Prada. Asa ca incepand de anul acesta marile nume din marochinaria italiana ca Prada sau Gucci ar putea avea concurenta romaneasca. Asta in conditiile in care Musette a fost pana acum un brand foarte "cuminte", care nu a tinut prima pagina a ziarelor sau a revistelor si care nu si-a scos in fata fondatorii. Cristina Batlan explica "modestia" Musette spunand ca acest brand trebuia sa convinga singur. "Ne-am concentrat mai mult pe imaginea produsului si apoi pe imaginea noastra ca brand. Pe o piata saraca in branduri exclusiviste noi am investit totul in calitate. Am vrut ca produsul sa ne reprezinte, cu orice sacrificiu, si toate reflectoarele trebuia sa fie pe el; el era vedeta Musette. Am vrut sa ajungem la un moment in care sa putem concura cu orice brand italian de renume. Nu am fost indulgenti cu noi insine si am vrut sa stim care este adevarata noastra valoare. Asa ca am apelat mereu la experti pentru a ne evalua produsul. Acum doua sezoane primisem nota 7 de la tehnicieni celebri din Italia. Acum am ajuns la mijlocul drumului dintre 9 si 10.

Designerii de la Max Mara si Hugo Boss s-au aratat interesati chiar de o colectie anterioara. Asta pentru ca noi nu facem produse de 100 de euro, ci de 500, din punct de vedere al calitatii. Brandul nostru insa nu era suficient de high-end pentru a putea vinde produse de 500 de euro. Vom face asta de acum inainte prin brandul Giannini, care are mai multa notorietate. Folosind calitatea Musette si know-how-ul Giannini, sunt convinsa ca vom obtine un cocktail de succes." Si vor sti ca au reusit cu adevarat daca Musette va deveni un nume indragit in capitalele internationale ale modei. "Visul nostru este sa ii oferim clientului un produs cu care sa nu-i fie rusine in aeroport in Milano. Acesta este etalonul nostru."

Noua concurenta
Cristina Batlan nu crede ca un manager bun se poate desparti mult timp de afacerea lui, fiindca orice afacere este ca un copil si trebuie crescuta si supervizata in permanenta. "Eu si Roberto nu ne-am inchis telefoanele niciodata. Nici cand eram insarcinata cu Adi, fiul nostru, nu m-am linistit, ba chiar eram si mai activa ca de obicei. Medicul a facut greseala de a-mi spune ca sarcina nu este o boala fara sa stie cat de agitata eram in mod normal. Asa ca lucram si 12-14 ore pe zi, iar casa era mai mult un hotel, era casa menajerei mai mult decat casa noastra. Daca mai ieseam si cu prietenii dupa serviciu, ajungeam numai dupa 2 noaptea acasa. Afacerea noastra era familia noastra; neavand acasa nici macar un catel sau o pisica, era normal ca Musette sa fie casa noastra. Acum e altceva. Adi a schimbat toate regulile." Nasterea lui Adi, desi a fost una dificila, a cimentat si mai mult relatia celor doi, demonstrandu-le inca o data ca impreuna pot trece peste orice obstacole.
?In familia Batlan atributiile sunt impartite clar. Cristina se ocupa de design si productie, iar Roberto de finante, insa cand vine vorba de binele afacerii, discuta impreuna despre orice. "Roberto mi-a dat nu o data idei pentru design si uneori mi-a dat incredere intr-un produs in care eu nu mai credeam. Ii cer parerea si in legatura cu proportiile unui pantof, chiar daca el se ocupa de partea financiara. Poate ca un motiv pentru care comunicam si lucram atat de bine impreuna este ca nu avem complexe. Tot ce avem am construit impreuna. Nu are nicio importanta ca am facut eu un lucru sau a facut el. Mi se pare normal ca cel care se pricepe cel mai bine intr-un domeniu sa se ocupe de el, insa acesta nu este un motiv de conflict."

Business fara tabieturi
Fiecare ban castigat a fost reinvestit de sotii Batlan tot in afacere si asa se face ca prima achizitie cu adevarat importanta pentru cei doi au facut-o la vreo cinci ani dupa intrarea in afaceri. "Cu primii bani pe care i-am folosit pentru noi si nu pentru afacere ne-am luat un apartament, cu 10 ani in urma. Imi aduc aminte ca a fost o perioada superba din viata noastra. Aveam doar un pat si un dulap, iar in bucatarie un fierbator si un prajitor de paine si ni se parea nemaipomenit. Primul nostru set de vesela l-am primit de la angajatii nostri la o aniversare a companiei. Intotdeauna am zis ca cel mai important lucru este sa te muti in casa ta. Ce urmeaza nu mai conteaza. Nu poti avea tabieturi la 20 de ani."

Pantoful Puzzle
Un pantof normal are in medie 84 de componente si ca sa iasa perfect, sunt necesare mii de probe. Orice componenta poate crea nenumarate probleme ascunse. O geanta poate fi reprodusa intr-o singura zi, daca nu are accesorii exclusive . Insa o pereche de pantofi poate fi reprodusa in cel putin 3 luni de zile.

Sursa: targetonline.ro

Posted in General | No Comments »

Apetitul pentru achizitii al companiilor europene urca indicii bursieri la noi maxime

Numarul mare de anunturi facute saptamana trecuta cu privire la fuziuni si achizitii, printre care discutiile dintre ABN Amro si Barclays si posibila oferta a Porsche pentru Volkswagen, a determinat o crestere rapida a actiunilor europene.

Actiunile europene au inregistrat cea mai semnificativa crestere saptamanala din ultimii patru ani pe fondul speculatiilor privitoare la intensificarea activitatilor de preluare, cat si in contextul in care banca centrala americana a indicat ca nu mai este inclinata sa majoreze ratele dobanzii, scrie Bloomberg.

Actiunile bancii olandeze ABN Amro au avansat dupa ce acesta a anuntat ca poarta discutii de preluare cu Barclays, cat si pe fondul speculatiilor privitoare la posibilitatea depunerii unor oferte din partea altor investitori.

Indicele paneuropean Dow Jones Stoxx 600 si-a reluat cresterea dupa declinul de 2,3 procente inregistrat in saptamana anterioara.

Indicele a avansat cu 4,7% saptamana trecuta, pana la 375,98 de puncte, cea mai semnificativa crestere saptamanala din martie 2003 incoace. Indicele Stoxx 50 a avansat cu 5%, in timp ce indicele Euro Stoxx 50 a castigat 5,2 procente.

Pana acum, in acest an, valoarea totala a achizitiilor si fuziunilor incheiate in Europa a atins 337 de miliarde de dolari (252 mld. euro), conform datelor Bloomberg. In 2006 s-a inregistrat o valoare record a tranzactiilor de 1.400 de miliarde de dolari. Indicii de referinta ai tuturor celor 18 piete vest-europene au consemnat cresteri saptamana trecuta. Indicele DAX a avansat cu 4,9%, indicele francez CAC 40 a castigat 4,7%, in timp ce indicele britanic FTSE a inregistrat o crestere de 3,4%.

DaimlerChrysler a inregistrat cea mai mare crestere din randul producatorilor auto pe fondul speculatiilor privitoare la o posibila vanzare a diviziei neprofitabile a companiei, Chrysler.

Actiunile Valeo au consemnat o crestere de 15%, cea mai semnificativa din categoria producatorilor auto, care a inregistrat saptamana trecuta cele mai solide performante din randul celor 18 categorii din cadrul indicelui Stoxx 600. Al treilea mare producator de componente auto din Europa a declarat ca va analiza o propunere de preluare venita din partea unui fond de investitii.

Actiunile Volkswagen au avansat cu 13 procente in urma publicarii unui articol conform caruia membrii familiei Porsche au achizitionat o treime din actiunile preferentiale ale companiei.

Actiunile Fiat au inregistrat o crestere de 7 procente. Cel mai mare producator de automobile al Italiei a anuntat ca va rascumpara actiuni in valoare de 1,4 miliarde de euro.

"Producatorii auto au impins pietele de actiuni in sus in ultimele luni si continua sa faca acelasi lucru gratie speculatiilor privitoare la fuziuni si castigurilor interesante care vin dupa o faza de restructurare", remarca Massimiliano Storti, din cadrul MC Gestioni din Milano.

Fortis si Dexia au consemnat cele mai mari cresteri din randul bancilor si furnizorilor de servicii financiare, dupa ce actiunile acestora inregistrasera cele mai dramatice scaderi in saptamana anterioara.

Banca centrala americana a mentinut ratele dobanzii neschimbate, la nivelul de 5,25%, in sedinta din 21 martie, abandonand in mod neasteptat inclinatia catre majorari consecutive ale costurilor legate de contractarea de imprumuturi.

Raporturile ce urmeaza a fi publicate in aceasta saptamana cu privire la piata imobiliara americana, consum si comenzile de bunuri de folosinta indelungata ar putea oferi investitorilor indicii cu privire la situatia economica a celui mai mare partener comercial al Europei.

Datele economice pentru Europa ce urmeaza a fi publicate in aceasta saptamana includ rata somajului in cele 13 tari care au adoptat moneda euro si increderea consumatorilor din regiune.

Sursa: Ziarul Financiar

Posted in Bursa, Companii, Fuziuni & Achizitii, General | No Comments »

The Washington Times: Castelul Bran, un “chilipir” imobiliar de 77 mil. dolari

Renumitul Castel Bran este scos la vanzare pentru 77 mil. dolari (57,6 mil. euro), amplasarea constructiei la poalele umbroase ale Carpatilor facand din constructia medievala una dintre cele mai atragatoare oferte imobiliare romanesti, scrie cotidianul american The Washington Times. Devenit celebru in special datorita romanului "Dracula" scris de Bram Stoker, Castelul Bran este mai mult decat o simpla oferta imobiliara.

Ziduri groase din piatra, foisoare cu tigla rosie, patru turnuri ce se inalta sinistru spre cer, un pasaj secret, tapiserii, brazi intunecosi ce inconjoara gradina interioara, destul de spatioasa pentru a gazdui taranii veniti cu tortele aprinse. "Castelul Bran a fost initial o fortareata construita de cavalerii teutoni in 1212", sta scris pe unul dintre afisele realizate de oficialitatile romane, care au folosit locatia ani de-a randul drept reper turistic.

Castelul are o istorie lunga, marcata de asedii si intrigi de curte, si un prezent care nu dezminte existenta constructiei. Dupa ani de complicatii politice si juridice, descendentii familiei monarhice de Habsburg au reusit in 2006 sa recastige dreptul asupra medievalului castel. Noul proprietar este Dominic Habsburg, un arhitect din New York care intentioneaza sa vanda cladirea inapoi guvernului roman, care doreste sa o pastreze ca monument istoric, si nu ca parc de distractii.

O posibila achizitie a cladirii de catre Disney nu iese din discutie, mai mult, cei de la Starbucks ar putea de asemenea sa puna mana pe o astfel de locatie.

Cu toate acestea, descendentul familiei Habsburg, care a crescut in Castelul Bran inainte de a fi alungat de comunisti in 1948, negociaza cu localnicii dreptul de proprietate. Acesta s-a angajat sa faca ce e mai bine pentru familia sa si pentru cei care locuiesc in imprejurimile castelului. Inca nu a avut loc o vizionare a castelului de catre posibilii cumparatori, desi nu este exclus ca localnicii sa aranjeze buchete cu flori proaspete in incaperile castelului sau sa aprinda candelabrele cu lumanari pentru a face locatia mult mai atragatoare clientilor.

Castelul Bran nu este singura fortareata medievala scoasa la vanzare. Schloss Matzen, un castel cu 60 de camere din Alpii Tirolieni din 1167, e vandut pentru 6 mil. dolari. Mai este si Castelul Schwalenburg din Saxoni de Jos, Germania, care are o suprafata de 12.800 mp si o mica gradina zoologica. Pretul de pornire este 2,2 mil. dolari. Castelul lui Dracula, asa cum este recunoscut pe plan mondial Branul, este un chilipir.

Publicatia Forbes a realizat o lista a celor mai scumpe case din lume. Primul loc este adjudecat de recent construita cladire Updown Court, cu 103 de camere si peste 50 de acri suprafata, dar fara turnuri si pasaje secrete, si fara notorietatea Castelului Bran. Constructia este cotata la 138 mil. dolari, de doua ori mai mult decat cere printul de Habsburg pentru Castelul Bran.

Sursa: Ziarul Financiar

Posted in Bursa | No Comments »

Deutsche Bank vede o crestere economica mai mare, dar si o accelerare a deficitului extern

Analistii bancii germane au revizuit in sus estimarile privind cresterea economica a Romaniei, dar pe si cele privind dezechilibrele externe de anul acesta.

Deficitul de cont curent, care masoara iesirile nete de valuta din tara, va fi de circa 12,5% din PIB anul acesta, fata de 10,3% din PIB anul trecut, considera analistii de la Deutsche Bank Research, divizia de cercetare a celei mai mari banci germane. De altfel, estimarea de 12,5% reprezinta o rectificare a vechii prognoze a germanilor, care arata un deficit extern de 10,9% pentru 2007.

Cu alte cuvinte, Deutsche Bank a revizuit in sens negativ perspectivele privind deficitul de cont curent al Romaniei, estimat la aproape 14,4 mld. euro. Anul trecut, acesta a fost usor sub 10 mld. euro, in crestere cu 45% fata de 2005.

Analistii Deutsche considera ca deficitul extern va creste din nou cu acelasi ritm si anul acesta, in conditiile in care specialistii FMI avertizeaza ca un asemenea nivel este periculos si nesustenabil pentru economie.

Estimarile privind deficitul de cont curent al Romaniei anul acesta tind catre 11%-12% din PIB (nivel record), FMI avand o prognoza de 12%, banca italiana UniCredit – de 11,5%, iar cea austriaca Raiffeisen – de 11%. Cea mai optimista estimare ramane cea a Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), care vede un deficit de cont curent de 10,4% din PIB anul acesta, cu peste doua puncte procentuale (adica 2,4 miliarde de euro) sub estimarile Deutsche Bank.

Chiar si CNP si-a majorat recent estimarile privind dezechilibrul extern de anul acesta, de la 9,2% din PIB la 10,4%, motivandu-si decizia prin cresterea puternica a importurilor, fara semne de incetinire.

"Prognoza preliminara de primavara contine o noua rectificare a estimarii deficitului de cont curent, la 10,6% din PIB, oricum, sub 11%", a declarat pentru ZF Ion Ghizdeanu, presedintele CNP.

Cresterea deficitului extern aduce mai aproape momentul in care investitorii ar putea lua decizia de iesire de pe piata, cu efecte de potentiala corectie la nivelul cursului de schimb. Daca anul acesta riscurile in acest sens sunt caracterizate de majoritatea analistilor drept reduse, anul viitor situatia

s-ar putea agrava, daca deficitul isi continua trendul de crestere relativa la PIB. De altfel, toate institutiile internationale si marile banci care au publicat anul acesta estimari privind Romania au trecut deficitul de cont curent ca principala problema a economiei. Cauza acestuia o constituie cererea puternica, din care majoritatea este satisfacuta din importuri. Deficitul comercial in crestere este principalul motor al deficitului de cont curent, din cauza faptului ca oferta locala (in principal, productia industriala) nu poate face fata cererii masive.

In acelasi timp, analistii Deutsche Bank au revizuit in sens pozitiv si estimarile privind cresterea economica de anul acesta, de la 6% la 6,5%, aliniindu-se astfel la prognoza oficiala a Romaniei (CNP). Anul trecut, cresterea economica a fost de 7,7%, beneficiind de o crestere de 20% in constructii si de o revenire a productiei industriale dupa anul modest din 2005.

In afara cresterii economice si a deficitului extern, Deutsche Bank isi pastreaza neschimbat scenariul macroeconomic pentru Romania. Conform analistilor bancii, rata somajului va creste anul acesta de la 5,4% in 2006 la 6,2%, iar rata inflatiei va fi de 5,8% la finele anului, peste tinta BNR. In schimb, inflatia medie va cobori de la 6,6% anul trecut la 5,5% in acest an.

Investitiile straine vor fi de aproximativ 5,2-5,3 mld. euro, in scadere fata de recordul istoric de 9,1 mld. euro de anul trecut, iar cursul valutar mediu va fi de 3,5 lei pentru un euro. In acelasi timp, Deutsche vede posibil un deficit bugetar de 3,2% din PIB, peste tinta de maxim 2,8% a Guvernului. Depasirea pragului de 3% din PIB pentru deficitul bugetar este posibila si in viziunea Comisiei Europene, care a avertizat recent Guvernul pe aceasta tema. Cresterea si mentinerea deficitului public peste acest plafon ar putea pune in pericol calendarul de adoptare a euro, spuneau atunci autoritatile de la Bruxelles, pe langa presiunile suplimentare induse cererii interne.

Sursa: Ziarul Financiar

Posted in Imobiliare | No Comments »

SIF cresc din nou ca in vremurile bune, piata ramane jos

Societatile de investitii financiare (SIF) au crescut ieri in medie cu 4,5% pe fondul unei lichiditati care se mentine sub 12 milioane de euro. Indicele general al pietei, BET-C, a inregistrat si el o revenire usoara inchizand pe verde cu 0,34%.

SIF au avut o evolutie indecisa de la inceputul anului, care a culminat cu scaderi record odata cu panica de pe pietele internationale. In sedinta anterioara celei de ieri BET-FI, indicele care urmareste evolutia celor cinci societati financiare, inchisese la o valoare de 55.161,75 de puncte, in scadere cu peste 13% fata de sfarsitul lunii februarie.

"Nu cred ca revenirea SIF va fi una de durata. Restul pietei a ramas jos, in timp ce evolutia buna a titlurilor financiare poate fi una conjuncturala, unii investitori putand fi influentati de noile afirmatii cu privire la pragul de detinere la SIF", spune Marcel Murgoci, director de tranzactionare al EstInvest.

Bursa pare sa nu-si fi revenit in totalitate, in timp ce pietele externe erau pe verde ieri, in preajma inchiderii Bursei de la noi. FTSE 100, spre exemplu, principalul indice al Bursei londoneze se afla in urcare cu 0,84%.

Indicele BET-FI a sarit ieri cu 4,46%, valoarea tranzactiilor cu titlurile societatilor de investitii financiare fiind de 6,9 mil. euro (23,14 mil. lei), aproape 60% din lichiditatea inregistrata la nivelul intregii piete.

Titlurile nou sositei companii pe Bursa, Turism Felix, au sarit ieri cu 15%, maximul admis pentru o zi de tranzactionare. Valoarea tranzactiilor a scazut usor fata de ziua precedenta, ieri rulajul actiunilor cu simbolul TUFE fiind de 0, 23 mil. euro (0,8 mil. lei).

Brokerii sunt de parere ca evolutia foarte buna a acestui emitent se bazeaza si pe "publicitatea" care i s-a facut. Actiunea s-a tranzactionat in prima sedinta la Bursa cu 23% peste ultimul pret cu care s-a tranzactionat pe RASDAQ.

Indicele BET, care urmareste evolutia celor mai importante zece actiuni din piata in functie de lichiditate si capitalizare bursiera, a pierdut ieri 0,14% pe fondul unei valori a tranzactiilor in crestere fata de sedinta anterioara de 11,72 mil. euro (39,26 mil. lei).

"Am asistat la o imbunatatire a lichiditatii fata de sedintele anterioare, iar cresterea pe SIF-uri a fost destul de surprinzatoare. Cred insa ca nu va fi o revenire a Bursei, in conditiile in care rulajele raman scazute, iar investitorii inca nu s-au hotarat daca sa intre puternic in piata", spune Murgoci.

Actiunile SIF Transilvania au sarit ieri cu 5,78%, fiind cea mai mare crestere de la sfarsitul lunii ianuarie, si cea mai serioasa in randul celor cinci societati financiare. Tranzactiile cu titlurile societatii de investitii au inregistrat ieri un rulaj de 1,02 mil. euro (3,43 mil. lei), al cincilea din piata. SIF Transilvania intentioneaza sa aduca in a doua parte a acestui an doua societati din portofoliul propriu pe Bursa, decizia fiind parte a programului de restructurare a portofoliului. Este vorba despre companiile hoteliere: Aro Palace, cu o valoare contabila de 5 mil. euro, si detinand cinci hoteluri in Brasov si Transilvania Leasing cu o valoare contabila de 16 mil. euro.

Actiunile Bancii Transilvania au pierdut ieri 1,8%, pe fondul unei lichiditati de 1,11 milioane de euro (3,7 milioane de lei). Banca intentioneaza sa-si majoreze capitalul social cu peste 65 milioane de euro (217,7 milioane de lei) prin capitalizarea profitului net inregistrat in 2006 si a primelor aferente emisiunilor de actiuni din anii trecuti, precum si prin aporturi de capital din partea actionarilor. Anuntul nu a entuziasmat insa investitorii, si actiunile chiar au pierdut din valoare ieri. "Nici nu ma asteptam la o evolutie extraordinara a cotatiei dupa anunt, in conditiile in care toti se asteptau la asta, iar stirea era deja inclusa in pret", spune Marcel Murgoci.

Actiunile SSIF Broker Cluj au crescut ieri cu 1,02%, pe fondul unui rulaj de aproape 80.000 de euro (268.000 de lei). Broker doreste sa fuzioneze cu alte trei firme de brokeraj: HTI Valori Mobiliare, Investco si Transilvania Capital. Daca actionarii aproba proiectul de fuziune in viitoarea AGA, valoarea de piata a societatii ar putea depasi 84 mil. euro. "Unii investitori nu vor fi multumiti sa isi imobilizeze fonduri pe aceste titluri timp de 2-3 luni cat va fi delistata compania pentru realizarea fuzionarii. Trebuie avut insa in vedere ca orice crestere a companiilor detinute in portofoliul intermediarului se va vedea si in pretul titlurilor Broker", spune Marcel Murgoci.

Titlurile Rompetrol Rafinare Constanta s-au apreciat ieri cu 0,11%, pe fondul unui rulaj de 126.000 de euro (420.000 de lei). "Pe termen mediu se asteapta ca rafinaria sa treaca pe profit pe ansamblul activitatilor, dar actiunea a intrat deja intr-un con de umbra, in conditiile in care investitorii s-au orientat catre companii mai profitabile", spune Marcel Murgoci, director de tranzactionare al EstInvest. Rompetrol Financial Group, care detinea 15,75% din actiunile Rompetrol Rafinare, a vandut in sedinta de marti un pachet reprezentand 0,08% din capitalul rafinariei, la pretul de 0,0939 lei/actiune, tranzactia ridicandu-se la 500.000 de euro (1,64 mil. lei).

Actiunile Ceramica Iasi au sarit ieri cu 18,8%, inregistrand un rulaj de 0,52 mil. euro (1,73 mil. lei), cel mai mare din piata. La inceputul anului a circulat un zvon conform caruia angajatii companiei, care detin circa 70% din companie, ar putea scoate la vanzare un pachet de actiuni de aproape 60% pentru finantarea unor investitii, valoarea acestuia fiind de aproximativ 10 mil. euro. Ceramica Iasi are elaborat un plan de investitii in valoare de 8 mil. euro pentru urmatorii doi ani. Principalul indice al Bursei electronice, RASDAQ-C, a inregistrat ieri o crestere de 0,99%, valoarea totala a tranzactiilor din piata fiind de 1,90 mil. euro (6,39 mil. lei).

Sursa: Ziarul Financiar

Posted in Companii | 1 Comment »