BlogInvest.ro


Bani Gratis. De unde mai poţi obţine finanţare nerambursabilă pentru afacerea ta


Oportunitatea de a se finanţa din fonduri europene nerambursabile reprezintă o gură de oxigen pentru companiile româneşti, sufocate de lipsa de lichidităţi şi de accesul dificil la credite bancare. Ce alte programe de finanţare gratuită mai au la dispoziţie firmele autohtone şi cum le pot accesa?

Peste 36.000 de proiecte au fost depuse din 2007 până în prezent, pentru obţinerea de fonduri structurale şi de coeziune. Dintre acestea, au fost aprobate 11.445, pentru care Comisia Europeană a efectuat plăţi în valoare de 2,2 miliarde de euro, reprezentând doar 11,5% din cele aproape 20 de miliarde de euro alocate României pentru perioada 2007-2013.

Ceva mai bine stăm în cazul fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, unde au fost selectate pentru a primi finanţare nerambursabilă 68.115 de proiecte în sumă de 5,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 77% a fondurilor disponibile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Către beneficiari au fost efectuate plăţi de aproximativ 4,7 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o absorbţie de peste 54% din sumele alocate de catre Uniunea Europeană prin acest program.

Pe lângă fondurile europene, companiile mai pot obţine finanţare gratuită accesând ajutoare de stat, programe susţinute de Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM), granturi oferite de guverne și ambasade străine, dar şi de alte companii private mari.

Resuscitată cu bani europeni
Repetiţia este mama învăţăturii. O ştie bine Ionel Ghiţă, unul dintre proprietarii producătorului autohton de locomotive Softronic, pentru care reţeta accesării fondurilor europene nu mai reprezintă un secret. După ce în februarie 2010 i-a fost aprobată o finanţare nerambursabilă de circa două milioane de lei, pentru construirea unei locomotive, anul trecut a obţinut încă cinci milioane de lei pentru realizarea unui tren. Ridicată din cenuşa industriei feroviare de la Craiova, locomotiva electrică intitulată sugestiv Phoenix reprezintă primul produs scos pe piaţă de foştii ingineri de la Electroputere care au înfiinţat Softronic. Aceasta a fost urmată de locomotiva Transmontana, realizată cu bani europeni. Producţia şi repararea locomotivelor aduc firmei oltenești încasări anuale de peste 50 de milioane de lei.

Compania are aproape 200 de angajaţi şi intenţionează să-şi lărgească portofoliul de produse. „În vară va fi gata şi trenul electric”, spune Ionel Ghiţă, referindu-se la noul proiect, finanţat tot cu fonduri de la UE. Tocmai pentru că este vorba despre un proiect nefinalizat încă, preşedintele companiei din Bănie se fereşte să dea mai multe detalii. În schimb, apreciază că, „dacă lucrezi legal”, accesarea banilor europeni se realizează rapid şi fără probleme.

Asta dacă nu te deranjează să aştepti şi până la doi ani de la depunerea proiectului până la încasarea efectivă a banilor. Ceva mai rapid, respectiv într-un an, pot fi accesate ajutoarele de stat. Însă, pentru acestea, companiile interesate trebuie să facă investiţii substanţiale, de milioane de euro, şi să ofere zeci de locuri de muncă. Deşi sunt mai uşor de accesat decât fondurile europene, ajutoarele de stat prezintă dezavantajul unei valabilităţi mai mici. Mai exact, anul acesta expiră perioada negociată cu Uniunea Europeană pentru acordarea lor. Astfel că cei interesaţi să intre în cursa pentru ultimul miliard de euro pus la bătaie prin schemele gestionate de Ministerul Finanţelor ar trebui să se grăbească.

Sprijin pentru IMM-uri
Mai uşor de accesat decât fondurile europene şi ajutoarele de stat sunt banii alocaţi prin Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM), care mizează anul acesta pe un buget pentru programe de 200 de milioane de lei. În cazul acestora, perioada de obţinere a finanţării este de doar şase luni, potrivit lui Alexandru Mărgineanu, reprezentant al touroperatorului Karpaten Tourism, beneficiar al unuia dintre programele Agenţiei. Nici birocraţia nu te omoară la accesarea acestor fonduri. „Era mai greu să primim bani dacă organizam un eveniment pentru stat decât a fost să realizăm acest proiect”, adaugă Mărgineanu. De asemenea, condiţiile pentru acordarea banilor nu au fost restrictive. „Pentru a înlătura orice suspiciuni, ne-au cerut ordine de plată în original, procese verbale de predare-primire”, subliniază reprezentantul Karpaten Tourism uşurinţa aplicării în cadrul unui astfel de program. Totuşi, sumele de bani oferite sunt mult mai mici decât în cazul fondurilor europene sau al ajutoarelor de stat. Spre exemplu, agenţia de turism a primit 87.000 de lei pentru realizarea unui proiect în valoare totală de 150.000 de lei, care a vizat achiziţia de calculatoare şi a unui nou software. „Comparat cu ceea ce făceam, avem o creştere de 150% în primele două luni. Avem şi clienţi noi”, arată Mărgineanu efectele implementării acestui proiect asupra touroperatorului cu afaceri anuale de aproape două milioane de euro. El recunoaşte însă că firma nu ar fi realizat această investiţie dacă nu era sprijinită de stat. Karpaten Tourism face parte din cele 200 de firme care au reuşit anul trecut să obţină finanţare de până la 100.000 de lei fiecare prin programul Comerţ. Dacă va fi aprobată finanţarea de la bugetul de stat, acesta ar putea continua şi în 2013, alături de alte şase programe, precum Mihail Kogălniceanu, START pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi Incubator tehnologic şi de afaceri.

Metrou cu fonduri de la elveţieni
Un statut similar cu fondurile structurale și de coeziune îl au granturile oferite de diverse guverne europene din afara UE, care vizează diminuarea discrepanţelor economice și sociale din interiorul comunităţii. În acest sens, autorităţile elveţiene au alocat României fonduri în valoare de 181 de milioane de franci elveţieni pentru o perioadă de cinci ani, până în 2014. Din aceste fonduri este finanţat un proiect în valoare de 8,5 milioane de franci elveţieni privind realizarea unor studii pentru construcţia liniei de metrou Lac Străuleşti – Gara Progresul, tronsonul Gara de Nord – Gara Progresul. Proiectul are în vedere conectarea zonei centrale a Bucureştiului cu direcţiile Nord – Sud şi are drept scop optimizarea transportului de metrou din punct de vedere al capacităţilor, numărului de staţii, lungimii de reţea, rutelor şi pentru a creşte confortul transportului public pentru cetăţenii din capitală.

Altă ţară din afara UE care acordă granturi României este Norvegia. Până în 2016, o sumă de aproximativ 306 milioane de euro va fi alocată sub formă de asistenţă financiară nerambursabilă către programe și proiecte în diverse sectoare, cum ar fi protecţia mediului, conservarea patrimoniului cultural, justiţie și societate civilă.

În perioada anterioară de finanţare, 2007-2011, România a beneficiat de granturi norvegiene în valoare de 100 de milioane de euro, reprezentând o rată de absorbţie de 85%.

Alte instituţii străine care acordă granturi României mai sunt Ambasada Japoniei și cea a SUA.

De la alte companii
Pe lângă toate aceste fonduri, antreprenorii români își pot dezvolta propriile afaceri accesând programe de finanţare lansate de companii private. Este cazul programului „Fabricat în Țara lui Andrei”, derulat de Petrom, prin care se acordă finanţări totale de 350.000 de euro, pentru dezvoltarea de întreprinderi sociale, adică afaceri viabile economic, dar care rezolvă prin însăşi activitatea lor o problemă socială. Firmele românești mai au la dispoziţie și alte programe, precum LaunchHub, care sprijină în general start-up-uri din Bulgaria și ţările învecinate, având un buget total de nouă milioane de euro. Finanţarea acordată fiecărei companii în parte variază între 30.000 și 200.000 de euro. Un start-up românesc care a reușit să obţină 30.000 de euro prin intermediul acestui program este UseTogether. Doi antreprenori locali au iniţiat o comunitate în care membrii pot face schimb de cărţi, CD-uri, electronice și alte produse, pornind de la ideea că oamenii cumpără numeroase lucruri pe care le folosesc de câteva ori şi pe care le abandonează apoi în debara sau într-un sertar cu gândul că, poate, cândva, vor avea nevoie de ele.
Finanţările nerambursabile reprezintă un adevărat colac de salvare pentru companiile românești. Cele care vor ști să profite de oferta variată de bani gratis ar putea trece cu bine de această perioadă în care criza continuă să dea bătăi de cap antreprenorilor români. Ar trebui însă să se grăbească, pentru că trenul finanţărilor gratuite va staţiona pentru o perioadă limitată în gara românească, iar cine nu îl va prinde riscă să piardă chiar lupta de supravieţuire într-o economie din ce în ce mai competitivă.

 

CINE DĂ BANI GRATIS
Principalele categorii de finanţatori activi în România sunt:
Uniunea Europeană
Guvernul României
Guvernele sau ambasadele unor state străine
Fundaţii sau alte organizaţii internaţionale cu statut asemănător (ex. Fundaţia Soros)
Mari corporaţii (Microsoft, Coca-Cola, Petrom).

FINANȚĂRI NERAMBURSABILE ÎN 5 PAȘI
Pentru a putea înţelege cum demarează și se derulează un program de finanţare nerambursabilă, este important de știut etapele de „viaţă” ale acestuia:
1. În prima etapă, finanţatorul stabilește domeniul sau domeniile vizate și obiectivele pe care intenţionează să le realizeze, activităţile și beneficiarii potenţiali pe care este dispus să-i finanţeze din resursele sale.
2. Etapa a doua este reprezentată de licitaţia de proiecte. Solicitanţii depun proiectele de activităţi pentru care solicită finanţări nerambursabile realizate.
3. După expirarea perioadei de timp în care pot fi depuse proiectele, acestea sunt evaluate de către comisia constituită în prima etapă, fiecărui proiect fiindu-i acordat un anumit punctaj, în funcţie de lista de criterii utilizată de comisie (criterii prezentate solicitanţilor, de regulă, în cadrul pachetului informativ).
4. Cea de-a patra etapă este reprezentată de perioada de implementare a proiectelor pentru care a fost obţinută finanţarea nerambursabilă.
5. Etapa finală este cea de evaluare.

CONDIŢII PENTRU A ACCESA BANII GRATIS
Firmele mici au la dispoziţie programe de finanţare nerambursabilă gestionate de AIPPIMM, precum Comerţ şi Start. Pot accesa aceste progame firmele care:
1. sunt IMM, adică au până la 249 de angajaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro sau deţin active totale de până la 43 milioane euro, echivalent în lei – prin active totale se înţelege active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli în avans;
2. au capital social integral privat şi sunt persoane juridice române;
3. nu au beneficiat de alocaţie financiară nerambursabilă în cadrul Programului în anii anteriori;
4. administratorul societăţii este cetăţean român şi are cel puţin studii medii definitivate (cu diplomă de bacalaureat sau adeverinţă care să ateste finalizarea studiilor);
5. au cel mult 2 ani de la înregistrare la Registrul Comerţului la data completării on-line a planului de afaceri (în cazul firmelor care accesează programul Start) şi peste 2 ani (în cazul celor care aplică pentru programul Comerţ);
6. nu au datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale;
7. nu se află în stare de dizolvare, reorganizare judiciară, lichidare, executare silită, închidere operaţională, insolvenţă, faliment sau suspendare temporară a activităţii;
8. nu sunt în dificultate fianciară;
9. nu au fost subiectul unei decizii a Comisiei Europene de recuperare a unui ajutor de stat;
10. sunt persoane juridice (societăţi comerciale/ societăţi cooperative), care au ca obiect de activitate comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă – în cazul firmelor care accesează programul Comerţ.
Sursa: Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM)

Ce sume MAI PRIMEŞTE ROMÂNIA DE LA UE
Strategia fiscal-bugetară pentru 2013-2015 relevă că, pentru 2013, veniturile aşteptate la bugetul general consolidat din fondurile externe nerambursabile ar urma să fie de 2,5 miliarde de euro.
Prin noul Cadru Financiar Multianual 2014-2020 Romania are alocată suma de 39,88 miliarde de euro – fonduri structurale şi de coeziune şi fonduri destinate agriculturii – faţă de 33,5 miliarde de euro cât i-au fost alocate în perioada 2007-2013.
Rata de cofinanţare de 85% pentru proiectele finanţate din fondurile structurale va putea ajunge la 95%.
Noul Cadru Financiar Multianual, inclusiv prevederile referitoare la alocările pentru România, va intra în vigoare odată cu aprobarea acestuia de către Parlamentul European.

Share this article


(P) Culege roadele unui nou inceput cu imprumutul potrivit. Sume intre 100 si 500 de lei, rate fixe saptamanale sau lunare.




Norton Safe Web Certificat Web ziare ziare Stiri ziare.org Revista Presei
like la pagina pentru a continua!