Beneficiarii privatizarilor, milionari numai din exploatarea terenurilor

Privatizarile din ultimii ani ale fostelor intreprinderi comuniste au capatat o miza uriasa pe piata imobiliara. Mastodontii comunisti amplasati pe marile platforme industriale detin terenuri la mare pret, insemnate atat cantitativ, cat mai ales calitativ. Cine a avut ochi si s-a orientat din timp a facut sau va face profituri uriase.

De cele mai multe ori, investitori cu dare de mana au preluat intreprinderi ceausiste la pret de fier vechi, terenurile fiind calculate in capitalul social la valoarea contabila din urma cu multi ani. Aflate cu precadere in zone bune din marile orase, aceste suprafete depasesc valoric de zeci de ori preturile platite catre stat la momentul cumpararii.

Unii au profitat de oportunitate, scotandu-si banii imediat ce prevederile contractuale le permiteau instrainarea activelor. Altii, au marit suprafata neutilizata de teren, prin dezafectarea unor sectii si ateliere, iar apoi fie au intrat in coparticipare la diverse alte societati, fie le-au vandut pur si simplu.

Asa se face ca, pe locuri, unde intalneai in urma cu 10 ani fabrici si uzine, gasesti acum proiecte imobiliare in desfasurare (sau chiar incheiate) – imobile pentru birouri sau locuinte – ori ansambluri comerciale de tip hypermarket, cu sute sau chiar mii de locuri de parcare.

Cine a castigat din aceasta schimbare? Fara indoiala cei care au intuit mai devreme trendul pietei! Cine a pierdut? Statul roman, care a fost incapabil sa gestioneze niste resurse de valoare, instrainandu-le “pe un euro”, cum suna sintagma unui celebru ministru post-decembrist al privatizarii.

Terenurile vechilor fabrici din Romania au devenit tinta investitorilor, atat pentru constructia unor spatii comerciale, cat mai ales pentru realizarea unor proiecte rezidentiale.

Cum in orase un metru patrat de teren poate fi cumparat pentru sume intre 700 si 1.500 de euro, nu e de mirare ca majoritatea investitorilor prefera sa cumpere un intreg complex industrial in locul caruia sa ridice un cartier rezidential. Reprezentantii BNS cred ca, prin activitatea sa, AVAS faciliteaza specula imobiliara.

O initiativa legislativa propune ca noii proprietari ai platformelor industriale sa dispuna dupa bunul plac de terenurile virane din cadrul acestora. Normele europene, care presupun si relocarea zonelor industriale in spatiul extravilan inlesnesc tranzactionarea acestor terenuri, iar Semanatoarea si Vulcan sunt cateva dintre uzinele care isi vor schimba locatia pentru a face loc noilor cartiere.

In Bucuresti, pretul terenurilor apartinand colosilor comunisti variaza in functie de amplasare si de destinatia finala. Pentru o constructie rezidentiala situata la periferia sudica a Capitalei se vor plati circa 40 de euro pe metru patrat, iar pentru zona de nord – 100 de euro pe metru patrat.

In cazul constructiilor industriale, metrul patrat de teren poate fi cumparat cu 20 de euro in sud si 55 de euro, in nord. Terenurile destinate constructiilor comerciale pot fi achizitionate de la 35 de euro in sud, in timp ce pretul de pornire pentru zona nordica este de 55 de euro. Companiile imobiliare incearca sa-si treaca in portofoliu cat mai multe astfel de locatii.

Numai in Capitala, Eurisko detine patru locatii industriale de peste 20 de hectare si alte 17, cu suprafete intre 5 si 15 hectare.

Ape tulburi

Vicepresedintele BNS, Ovidiu Jurca, considera ca AVAS nu se comporta ca un bun proprietar, deoarece clauzele contractelor de privatizare ale fostelor uzine comuniste nu protejeaza nici interesele statului, nici pe cele ale angajatilor.

Astfel, noii proprietari pot dispune dupa bunul plac de terenurile si cladirile de pe platformele industriale, ceea ce poate conduce la o specula imobiliara mai mult sau mai putin ilicita, afirma liderul BNS. Un asemenea caz poate fi privatizarea fabricii de autobuze Rocar din Bucuresti, care a fost vandut la bucata, iar pe amplasamentul sau se va construi in curand un centru comercial.

Prelude SRL Bucuresti a preluat activele industriale, terenurile si cladirile care au apartinut Rocar pentru un pret licitat de 6,4 milioane de euro, suma de 53 de ori mai mare decat cifra de afaceri a firmei solicitante in anul precedent tranzactiei, perfectata de PriceWaterhouseCoopers, lichidatorul fabricii.

PriceWaterhouseCoopers a vandut catre Said Invest SRL cladirile fabricii situate in strada Bazaltului nr. 14-20 si 32- 40 cu aproximativ 120.000 de euro.

Pretul este subevaluat, de vreme ce, in 2002, doua imobile din sectorul 5 apartinand Rocar au fost transferate pentru 16 miliarde de lei catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, suma de aproape patru ori mai mare decat valoarea tranzactiei din 2005.

Vanzari de 3,5 milioane de dolari la IMGB

Dupa patru ani de la privatizarea IMGB, Curtea de Conturi constata ca in capitalul social nu au fost cuprinse si actiunile aferente valorii terenurilor pentru care societatea a obtinut certificatul de atestare a dreptului de proprietate ulterior privatizarii. Suprafata de 17.027 mp a fost vanduta cu 1,5 milioane de dolari la 10 luni de la semnarea contractului de privatizare.

Dupa obtinerea certificatului de proprietate, societatea nu a emis actiuni, care trebuiau sa fie remise APAPS, ca aport in natura al statului la capitalul social al KVAERNER IMGB. Noul proprietar a mai vandut cantina si sala de spectacole a IMGB pentru 2 milioane de dolari.

Fabrica de lapte Miorita din cartierul Militari a fost demolata pentru a face loc celui de al doilea hipermarket Cora din Capitala, prima unitate a companiei fiind ridicata in locul fabricii Granitul. Ventilatorul si-a restrans suprafata de productie, un centru comercial specializat in amenajari interioare luandu-i locul.

Pe suprafata ocupata inainte de Fabrica de Paine Titan se va construi un complex rezidential care include 800 de apartamente dispuse in 7 blocuri a cate 11 etaje, spatii verzi si o zona comerciala ce va incorpora un supermarket, o gradinita, o cafenea, o sala de fitness si o curatatorie. Dezvoltatorii proiectului sunt Adama Holding Ltd. si Future Group.

Valoarea investitiei se ridica la 60 milioane de euro. Complexul se intinde pe o suprafata de 65.000 metri patrati.

Curentul, 07 aug 2006


(P) Culege roadele unui nou inceput cu imprumutul potrivit. Sume intre 100 si 500 de lei, rate fixe saptamanale sau lunare.