BlogInvest.ro


Efectul legii anti-fumat. Se inchid carciumile? Ce spune experienta altor tari


România scoate fumatul din spaţiile publice închise din 16 martie. Interzicerea fumatului în sparţii publice închise – baruri, restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri – va produce cu siguranţă efecte de lifestyle într-o ţară cu aproximativ 5 milioane de fumători. Pâlcuri de pufăitori îşi vor face apariţia pe trotuarele din faţa cârciumilor, indiferent de vreme, spre nemulţumirea trecătorilor sensibili la mirosul înţepător de ţigară. Despre consecinţele economice ale deciziei ne putem face o idee analizând ce s-a întâmplat în alte ţări care au adoptat astfel de legi antifumat.

Vânzările de băuturi asociate din obişnuinţă de fumători cu aprinderea unei ţigarete, precum berea sau cafeaua, vor avea de suferit, cel puţin în primă fază, ne spune experienţa britanicilor, a irlandezilor sau a francezilor, cu legile antifumat. Problemele cârciumarilor şi ale proprietarilor de cafenele nu se trag strict de pe urma restricţiilor pe fumatul înăuntru. Impactul legilor anti-fumat a fost completat de criza economică, scăderea veniturilor – oamenii au devenit mai economicoşi – sau cu creşteri de taxe şi accize pe băuturi alcoolice.

În Marea Britanie, se spune că interzicerea fumatului în spaţii publice închise a contribuit – alături de creşterea fiscalităţii şi criza economică – la declinul pubului britanic tradiţional, unde se bea bere, se fumează şi se discută politică sau fotbal. Un raport publicat în 2014 de Institute of Economic Affairs, citat de AFP, arăta că în ultimii opt ani – fumatul a fost interzis în Marea Britanie în 2007 – piaţa puburilor a fost “decimată”, cu 10.000 de localuri nevoite să-şi închidă porţile. Astfel, de la peste 60.000 de puburi în 2002 şi 67.800 în 1982, în Marea Britanie mai funcţionau în 2014 mai puţin de 50.000 de localuri.

“Dintre puburile care s-au închis începând din 2006, majoritatea au ajuns aici din cauza interzicerii fumatului în spaţii publice şi taxei pe băuturi alcoolice”, susţine raportul elaborat de Institute of Economic Affairs, un think-tank din Westminster, Londra. Potrivit studiului, tot mai mulţi englezi au ales să consume bere acasă.

Un alt raport, publicat în 2011 şi preluat de Evening Standard, concluziona că Londra a pierdut peste 700 de puburi în cei patru ani care se scurseseră de la interzicerea fumatului, cifra la nivel naţional ridicându-se la 4.800 de localuri. Şi în acest studiu însă, restricţiile pe fumat repezintă un singur element într-un set de circumstanţe descrise drept “furtuna perfectă”: recesiune, băutură mai ieftină la supermarket, care poate fi consumată acasă la o ţigară fără să te hărţuiască nimeni, creşterea accizelor pe băuturi alcoolice şi schimbarea regulilor de planificare urbană, care au înlesnit transformarea puburilor în magazine de proximitate sau alte afaceri.

Despre impactul pe termen scurt aflăm mai multe din The Telegraph. În 2007, la două luni după interzicerea fumatului în localurile din Marea Britanie, ziarul povestea despre “barurile care s-au golit”. “Tradiţia” mersului la o bere şi o ţigară după muncă fusese anihilată. Patronii de puburi orientate către această clientelă au fost nevoiţi să investească în instalaţii de încălzire în jurul cărora să se strângă clienţii fumători în faţa localului, sau în terase încălzite în spate. Pe de altă parte, localurile orientate mai mult către familie, unde se şi mănâncă, au avut de câştigat de pe urma atmosferei mai plăcute.

Totuşi, un editorial Financial Times înfiera, în 2009, reglementarea fumatului în spaţii închise drept o decizie cu consecinţe neaşteptate şi bizare în întreaga lume, care a îngenunchiat în Marea Britanie pubul ca afacere. Din 2007, când a fost interzis fumatul, vânzările de bere în baruri scăzuseră cu 10%, analiştii atribuind interzicerii fumatului jumătate din acest declin.

“(Proprietarii de baruri) cu care am mai vorbit au multe nemulţumiri, dar pierderea fumătorilor este în capul listei. Unii sunt afară pe trotuar, dar majoritatea stau acasă. Mesele de biliard s-au golit, jucătorii de darts au devenit foarte rari”. Consecinţele au fost mai puţin vizibile în oraşele mari, dar omniprezente în provincie, în special în mediul rural.

Citim şi despre efecte mai puţin aşteptate. În absenţa mirosului de ţigară care acoperă totul, alte odoruri neplăcute şi-au făcut apariţia în localuri, determinând proprietarii să cumpere parfumuri şi odorizante şi să cureţe mai des carpetele şi mobilierul tapiţat.

În Irlanda, care a interzis fumatul “la locul de muncă” – adică inclusiv în localuri – încă din 2004, decizia a accelerat tendinţa de corecţie pe piaţa cârciumilor, descrisă de analişti drept supraaglomerată, în special în mediul rural.

La 10 ani după interzicerea fumatului în localurile irlandeze, Irish Examiner aminteşte cum, iniţial, patronii de baruri au fremătat de îngrijorare.

Potrivit asociaţiei irlandeze a patronilor de baruri unde se consumă băuturi alcoolice, 1.300 de localuri s-au închis în perioada 2005-2013, predominant în mediul rural. Declinul este asociat însă în bună măsură şi recesiunii. În zilele noastre, industria barurilor din Irlanda pare să fie din nou în creştere, potrivit CNN, trend atribuit de activiştii pentru drepturile fumătorilor apariţiei ţigaretei electronice.

Cu timpul, unii proprietari au găsit soluţii pentru servirea clienţilor fumători în condiţii decente, precum amenajarea unui smoking room cu bar. Singura soluţie de inspiraţie irlandeză aplicabilă în România, unde legea anti-fumat are o formă mai restrictivă, ar fi însă terasele încălzite.

În Franţa, care a extins în ianuarie 2008 interdicţia pe fumatul în spaţii închise către baruri şi restaurante, cel mai mult au avut de suferit proprietarii de cafenele, potrivit New York Times. Numărul de cafenele care au dat faliment în prima jumătate a lui 2008 era cu 56% mai mare faţă de aceeaşi perioadă din 2007. Şi asta înainte de criza financiară mondială. Patronii de cafenele s-au plâns că legea anti-fumat a tulburat un obicei vechi al consumatorilor, acela de a comanda două cafele, întrerupte de o ţigară. Acum, clienţii comandă o cafea, apoi ies afară să fumeze şi rareori se mai întorc pentru cea de-a doua.

În 2010, RFI scria că numărul cafenelelor din Franţa a scăzut de la aproximativ 200.000 în 1960 la mai puţin de 41.000. De vină ar fi schimbarea de atitudine, schimbarea obiceiurilor consumatorilor şi declinul economic, care a pus presiune pe venituri şi i-a determinat pe mulţi francezi să fie mai atenţi cu cheltuielile.

Legea care interzice fumatul în spaţii publice închise – baruri, restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri şi sediile firmelor – a fost publicată luni în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare în 16 martie.

Share this article


(P) Culege roadele unui nou inceput cu imprumutul potrivit. Sume intre 100 si 500 de lei, rate fixe saptamanale sau lunare.




Alte articole asemanatoare:

Norton Safe Web Certificat Web ziare ziare Stiri ziare.org Revista Presei
like la pagina pentru a continua!