Larry Fink, CEO al BlackRock, cel mai mare administrator de bani din lume, este de părere că dobânzile negative nu vor avea efectul scontat şi nu vor reuşi să stimuleze economia, scrie Financial Times.
În scrisoarea sa anuală către acţionari, Fink avertizează asupra riscului ca dobânzile negative să ducă la o reducere a consumului şi critică ignorarea efectelor acestora asupra economisirii populaţiei.
Directorul executiv al BlackRock consideră că dobânzile mici nu le permit deponenţilor să obţină un randament bun astfel încât să aibă suficiente economii pentru pensii şi sunt nevoiţi să îşi reducă consumul pentru a avea o bătrâneţe liniştită. Larry Fink crede că s-a discutat prea mult despre cum dobânzile mici au umflat preţurile activelor şi prea puţin despre cum dobânzile mici şi cele negative reduc câştigurile deponenţilor.
Conform calculelor lui Fink, un angajat american în vârstă de 35 ani care îşi doreşte să aibă o pensie egală cu salariul mediu din SUA este nevoit să economisească o sumă de trei ori mai mare pentru pensie când dobânzile se află la 2% decât ar fi nevoit să depună când dobânzile sunt de 5%. „Această realitate are implicaţii profunde pentru creşterea economică: consumatorii sunt forţaţi să economisească pentru pensie. O politică monetară care intenţionează să stimuleze economia ar putea reduce consumul“, conclude Fink în scrisoarea sa.
Intervenţia lui Larry Fink vine după ce o analiză a Fondului Monetar Internaţional atrage atenţia în legătură cu efectele dobânzilor negative la nivelul economiei. FMI consideră că până la momentul actual dobânzile negative au avut un efect pozitiv, dar că acestea nu pot constitui un instrument permanent de politică monetară.
FMI este de părere că „deşi politica monetară este un element critic în lupta împotriva creşterii economice lente şi a presiunilor deflaţioniste, dobânzile negative nu pot fi coborâte sub anumite limite şi nu pot fi folosite pe termen lung ca instrument de politică monetară“.
Fondul consideră că introducerea dobânzilor negative de către unele bănci centrale precum BCE sau Banca Japoniei a influenţat pozitiv economiile respective, dar avertizează că se poate ajunge într-un punct critic în care oamenii vor începe să îşi ţină „banii la ciorap“. După introducerea dobânzilor negative în Elveţia, cererea pentru bancnote a crescut simţitor.
La nivel global şase bănci centrale au scăzut dobânzile overnight sub zero pentru a stimula creşterea economică şi a ridica rata inflaţiei. Dobânzile negative sunt menite să încurajeze creditarea, însă există dubii în legătură cu eficienţa unei asemenea politici monetare şi efectele acesteia asupra băncilor.
Săptămâna aceasta are loc la Washinton reuniunea de primăvară a FMI şi Băncii Mondiale, iar analiştii se aşteaptă că fondul să îşi reducă prognoza de creştere economică globală de 3,4% pentru anul 2016.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.04.2016
