Therme a fost amendat pentru discriminare fata de romi. Complexul spa a contestat sanctiunile in instanta

Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a hotărât, în luna mai, că Therme Nord București SRL, care deține și operează aquapark-ul Therme Balotești, precum și firma care asigura la acea dată paza complexului termal, DAB Security SRL, s-au făcut vinovate la începutul acestui an, în două situații, de discriminare față de persoane de etnie romă și a sancționat cele două companii cu amenzi contravenționale.

Ambele firme au contestat hotărârile de sancționare dictate de CNCD, cerând în instanță, în contencios administrativ, anularea acestora. Procesele sunt în prezent în desfășurare, pe rolul Curții de Apel București. În dosarele respective figurează ca pârâți atât CNCD, cât și persoanele care au reclamat la Consiliu că ar fi fost discriminate pe criterii etnice la Therme.

Hotărârile de sancționare a firmelor Therme Nord București SRL și DAB Security SRL pentru discriminare pe criterii etnice nu au fost publicate de către CNCD.

Legislația în vigoare nu obligă CNCD să publice hotărârile Colegiului său Director, nici în Monitorul Oficial și nici prin alt mijloc. În schimb, CNCD poate, dacă consideră de cuviință, să oblige entitățile pe care le găsește vinovate de discriminare să publice în mass-media rezumate ale hotărârilor CNCD.

CNCD a dictat cele două sancțiuni la adresa Therme Nord București SRL și DAB Security SRL în urma a două reclamații primite privind presupuse cazuri de discriminare pe criterii etnice, cazuri survenite pe 21 ianuarie, respectiv 23 ianuarie 2016. Acestea au fost relatate pe larg în presă în februarie (de exemplu aici), iar într-unul din ele reclamația la CNCD a fost făcută de către Mihai Neacșu, directorul ONG-ului Centrul Național de Cultură al Romilor.

CNCD a anunțat la acea dată că investighează spețele, însă, după aceea, asupra subiectului s-a așternut tăcerea.

Informațiile Profit.ro relevă însă că, în ambele spețe, Colegiul Director al CNCD a luat măsuri mai dure față de firma de pază DAB Security, dictând în unanimitate două amenzi contravenționale a câte 10.000 de lei, plus obligația de a publica în presă rezumate ale celor două hotărâri de sancționare. În cazul Therme Nord București, hotărârile de sancționare au fost luate cu majoritate de 5 la 2, doi membri ai Colegiului făcând opinie separată, iar sancțiunile au constat în două amenzi contravenționale a câte 5.000 de lei fiecare.

Firma de pază și securitate DAB Security SRL, cu care Therme avea contract, potrivit textelor hotărârilor CNCD, din ianuarie 2016, se află în insolvență din august anul trecut. Din octombrie 2015, angajații DAB Security SRL figurează în tabelul de creanțe al societății cu salarii neplătite în sumă totală de peste 1,43 milioane lei, reprezentând mai mult de o treime din datoriile însumate ale companiei insolvente.

De asemenea, unul dintre asociații DAB Security SRL, Bogdan George Pișcociu, care este și administrator special al companiei, figura în iunie 2015 drept coinculpat într-un dosar de evaziune fiscală, reiese dintr-o încheiere a Tribunalului Brașov. Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov din 17 aprilie 2015, dosarul a fost deschis în urma unei plângeri penale a Direcției Generale Antifraudă Fiscală Sibiu, care ar fi reclamat un prejudiciu produs bugetului consolidat al statului prin înregistrarea de cheltuieli fictive cu combustibilul de către SC DAB Security SRL în perioada 2012-2014 de aproape 10 milioane lei.

“De la relatarea acestui caz acum aproape un an, în perioada de deschidere a complexului și depunerea contestației la decizia CNCD, luată cu două voturi împotrivă, voturi care susțin în totalitate poziția noastră, în acest dosar nu au apărut elemente noi, iar Therme București își menține declarația de a nu face niciun fel de comentarii până la finalizarea definitivă a acestui caz”, au transmis, pentru Profit.ro, reprezentanții Therme Nord București SRL.

DAB Security SRL nu a răspuns întrebărilor Profit.ro până la momentul publicării acestui material, deși fusese contactată în urmă cu peste o săptămână pentru a-și exprima punctul de vedere. Doar la câteva ore după apariția articolului, compania a remis o declarație în care susține că a fost informată “din mai multe surse în ultima perioadă asupra intenției unor companii concurente interesate să decredibilizeze DAB Security prin comandarea unor articole de presă plătite pentru a crea suspiciune și îndoieli cu privire la activitatea noastră”. Firma de securitate precizează că “are convingerea că site-ul Profit.ro nu face parte dintre publicațiile amintite mai sus”.

“Compania DAB Security își desfășoară activitatea de mulți ani la un înalt nivel profesional, având în portofoliu contracte derulate pe parcursul timpului cu companii naționale și internaționale prestigioase. Este cel puțin curios că o amendă dată în luna mai, acum mai bine de 6 luni, de CNCD și care este contestată în instanță reprezintă până la o sentință definitivă un subiect care să fie folosit pentru decredibilizarea și punerea într-o poziție tendențios negativă a societății noastre. Situațiile relatate în articolul dumneavoastră sunt, cum bine stiți, subiectul unor contestații în contencios, iar până la pronunțarea unor hotărâri judecătorești definitive avem dreptul la prezumția de nevinovăție și la desfășurarea activității în condiții normale. În incheiere, vă facem încă o dată precizarea că DAB Security nu a fost și nu este implicată în niciun fel de activități care pot crea suspiciuni cu privire la respectarea legislației din domeniul protecției și pazei din România”, se arată în declarația DAB Security SRL.

În prima din cele două spețe menționate, patru persoane au reclamat la CNCD că “în seara zilei de 21.01.2016 se aflau în incinta centrului spa Therme din Balotești, stând la rând, moment în care au fost înconjurați de aproximativ 12 bodyguarzi care i-au scos pe rând afară, cu mișcări de intimidare, le-au adresat cuvinte umilitoare și li s-a spus că au ordin din partea conducerii ca <persoanele de culoare, adică țiganii, să nu intre acolo>. Aceștia au mai susținut că: <Șefii acestui centru au bani să plătească toate amenzile>”, potrivit textului Hotărârii CNCD nr. 350 din 4.05.2016, obținută de Profit.ro și care poate fi consultată integral aici.

În replică, se menționează în document, firma de pază DAB Security SRL a susținut, la audierile de la Consiliu, că, în urma unei anchete interne, a ajuns la concluzia că doar doi agenți ai săi au fost implicați în incident.

“În urma analizei incidentului s-a constatat de către DAB Security SRL că agentul a primit prin stație mesaj cum că în parcare un autoturism Audi nu a respectat indicațiile agentului de securitate și a intrat pe sens interzis, iar în incinta centrului aceștia au schimbat traiectoria de mers de la o casă la o altă casă, fapt considerat de agent ca fiind suspect. Astfel, agentul i-a abordat și în acel moment a început conflictul, agentul declarând că d-nul N (unul dintre reclamanți – n.r.) a răspuns <pe un ton ridicat și agresiv>. De asemenea, d-nul N nu a fost bruscat, nu s-a folosit violența față de el, iar singurele persoane care s-au apropiat de aceștia au fost doi agenți și nu 10-12, dialogul s-a purtat în marea majoritate a timpului în altă zonă și nu se pune problema ca d-nul N să fi fost umilit în fața altor persoane”, au susținut cei de la DAB Security.

La rândul său, Therme Nord București a afirmat la audieri că singurii implicați în incident au fost agenții DAB Security, fără să fi fost implicat niciun angajat al complexului termal, și a pus la dispoziția CNCD filmarea realizată în 21 ianuarie de camerele de securitate din incinta centrului spa. Compania a depus la dosar și o copie a contractului nr. 2065/2016 dintre Therme Nord București și DAB Security și a subliniat faptul că “SC Therme Nord București este exonerată de orice răspundere în eventualitatea producerii unor evenimente deosebite apărute între personalul prestator și terțe persoane(clienți și/sau furnizori/colaboratori)”.

Sursă: Consiliul Național pentru Combaterea DiscriminăriiSursă: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

“Reclamata se apără susținând că aplică o politică strictă de nediscriminare. Se arată că, dacă ar fi vorba de discriminare, de la deschidere până în 05.02.2016 ar fi existat un număr mai mare de plângeri la CNCD și că, din peste 70.000 de persoane, doar un număr de aproximativ 70 de persoane au avut accesul restricționat în incinta centrului spa, pe motive de disciplină“, se arată în hotărârea CNCD.

În document, CNCD mai arată că, potrivit legislației în vigoare, la care se adaugă jurisprudența Curții Europene de Justiție, sarcina probei cade în sarcina celor acuzați de discriminare. Cu alte cuvinte, reclamații sunt cei care trebuie să dovedească că nu se fac vinovați de discriminare, nu reclamanții că au fost discriminați. “Persoana interesată va prezenta fapte pe baza cărora poate fi prezumată existența unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că nu a avut loc o încălcare a principiului egalității de tratament. În fața Colegiului Director se poate invoca orice mijloc de probă, respectând regimul constituțional al drepturilor fundamentale, inclusiv înregistrări audio și video sau date statistice”, stipulează OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Astfel, CNCD susține, în hotărârea sa, că ”reclamații nu au probat în niciun fel faptul că petenții nu au respectat regulile de circulație și au intrat pe interzis în parcarea centrului (deși ar fi putut prin declarații, proces verbal ori filmări). Mai mult, cu privire la proba mărturiei agentului de pază în culpă, Colegiul Director ia act de scrisul și semnătura aparent diferită, chiar modificată a agentului (declarații depuse la dosarele soluționate de CNCD, dosarul în cauză și dosarul nr. 87/2016)”.

Sursă: Consiliul Național pentru Combaterea DiscriminăriiSursă: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

”Colegiul Director constată că Regulamentul intern al beneficiarului, reclamat S.C. Therme Nord S.R.L., deși conține dispoziții privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, nu are o dată certă potrivit art. 278 Cod de procedură civilă. Partea reclamată nu a probat că Regulamentul intern depus la dosarul plângerii a conținut prevederi în domeniul nediscriminării anterior celor trei incidente de limitare a accesului unor persoane pe criteriul etnic/rasă. Mai mult, partea reclamată, proprietarul centrului de recreere, depune la dosar un Act Adițional la contractul de prestări servicii pază nr. 2065 din 11.01.2016 prin care reglementează politica de nediscriminare a centrului, respectiv obligația de pregătire a angajaților și colaboratorilor prestatorului, firmei de pază, în domeniu. La 10 zile de la încheierea unui act adițional între beneficiar și prestator, care are ca obiect exclusiv obligații privind respectarea principiului nediscriminării, au loc 3 presupuse incidente rasiste (pe data de 21 ianuarie 2016, 23 ianuarie 2016 și o filmare tip testing la o dată ulterioară primelor două, dar în tot în luna ianuarie 2016). Această realitate generează o prezumție că actul adițional în cauză este unul lipsit de efectivitate, fără dată certă, și că ambele părți poartă răspunderea pentru respectarea principiului nediscriminării în accesul persoanelor la serviciile centrului în cauză. Deși formal, partea reclamată, S.C. Therme Nord București, depune la dosarul plângerii acte interne și un act adițional care conțin prevederi privind respectarea principiului nediscriminării, acestea nu au dată certă pentru a fi stabilit momentul real al încheierii lor, respectiv nu sunt suficiente pentru a proba îndeplinirea obligației de diseminare și implementare efectivă a acestora în cultura organizațională a reclamatei S.C. Therme Nord București. De asemenea, nu poate fi primit argumentul prin care un beneficiar al unui contract de prestări servicii transferă în totalitate responsabilitatea prestatorului asupra activității prin care se decide accesul persoanelor la serviciile în cauză. Partea reclamată, S.C. Therme Nord București nu a avut o delimitare și condamnare publică promtă și efectivă a presupuselor incidente rasiste, ceea ce atrage analiza răspunderii juridice a acesteia”, scrie CNCD în hotărârea sa.

CNCD precizează în document că a luat decizia de sancționare inclusiv pe baza unei filmări “de tip testing” făcute la Therme cu camera ascunsă de terțe persoane, la o dată ulterioară incidentelor reclamate, filmare efectuată tocmai pentru a se vedea dacă la Therme se practică discriminarea pe criterii etnice. Filmarea este invocată ca bază a deciziei de sancționare a celor două firme și în hotărârea CNCD din al doilea presupus caz de discriminare rasială menționat (despre practica acestor filmări, mai multe detalii aici și aici).

“Tot în materie de probe, Colegiul Director nu poate ignora testingul realizat în contextul celor reclamate, ca o prezumție legală. Un grup de tineri romi au mers la centrul reclamat, însă nu li s-a permis accesul pe motiv că este o petrecere privată. Din filmare reiese clar faptul că centrul era deschis publicului larg și nu un eveniment privat. Chiar SC Cris Guard, firma de pază al cărui agent a restricționat accesul tinerilor romi care realizau testingul, a susținut că agentul a fost într-o eroare de termeni, respectiv era un “contract de evenimente” și nu ”eveniment privat”. Astfel, ne aflăm în prezența unei probe indirecte ce presupune probarea faptului cunoscut, vecin și conex că ar putea exista o practică în interzicerea accesului persoanelor de etnie romă în incinta centrului spa”, se afirmă în hotărârea CNCD.

În a doua dintre cele două spețe, o persoană a reclamat că “la data de 23.01.2016 a mers la Therme București, împreună cu B L E si minorul B D (atașând petiției și declarațiile lui B F și L E, care susțin spusele petentului). Odată ajunși la intrarea centrului spa, aceștia au fost opriți de bodyguarzi, care nu le-au permis accesul, spunându-le că nu ii lasă să intre pentru că așa sunt ordinele de <sus>, pentru cei mai închiși la culoare”. Reclamantul “susține că a avut un comportament și o ținută adecvată, realul motiv pentru care le-a fost interzis accesul în centrul Therme a fost apartenența la etnia romă”.

În replică, la audieri, firma DAB Security a declarat că “agentul de securitate care ocupă postul nr. 5 (singurul post dispus în spatele caselor de marcat), în data de 23.01.2016, s-a adresat petentului pentru a-l informa cu privire la accesul minorului în zona Palm a centrului Therme, unde este strict interzis accesul copiilor sub 16 ani. Reclamatul mai susține că explicațiile de restricționare a accesului minorului în zona Palm a centrului au condus la o stare de nemulțumire care a degenerat în escaladarea tensiunii și s-a ajuns la ridicarea vocii și manifeste verbale violente din partea petentului. Ca urmare a conflictului iscat, agentul a solicitat persoanelor să se retragă într-o zonă mai puțin aglomerată, însă aceștia au refuzat, motiv pentru care le-a cerut sa părăsească incinta, întrucât regulamentul Therme Nord București interzice în mod expres prezența persoanelor cu un comportament de acest tip”.

Ca și în cazul primei spețe, Therme Nord București “a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivând că toate serviciile de pază au fost externalizate complet, angajații SC THERME NORD BUCURESTI SRL nu au avut nici un fel de implicare, de nici o natură, în incidentul din data de 23.01.2016. Pe fond, reclamatul mai susține că filmările efectuate de camere sunt reținute 20 de zile, iar la solicitarea CNCD de a pune la dispoziție înregistrările din 23.01.2016, filmările respective au fost șterse, singurele informații cu privire la acest eveniment fiind cele puse la dispoziție de către societatea de pază DAB SECURITY SRL”, se menționează în textul celei de-a doua hotărâri a CNCD, obținută de Profit.ro și care poate fi citită integral aici.

Sursă: Consiliul Național pentru Combaterea DiscriminăriiSursă: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

În rest, argumentele cu care CNCD își justifică decizia de sancționare sunt aceleași cu cele din prima hotărâre.

În cazul Therme Nord București, hotărârile de sancționare au fost luate în ambele cazuri cu majoritate de 5 la 2, doi membri ai Colegiului făcând de fiecare dată opinie separată, iar sancțiunile au constat în două amenzi contravenționale a câte 5.000 de lei fiecare. În opiniile separate se arată că nici un angajat al Therme nu a fost implicat în incidentele reclamate și că în culpă ar fi fost doar angajații firmei de securitate care asigura paza la centrul spa din Balotești.

Sursă: Consiliul Național pentru Combaterea DiscriminăriiSursă: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

CNCD a decis că cele două firme se fac vinovate de încălcarea a două dispoziții ale OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Prima este cea care definește discriminarea ca “orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenența la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice”.

Cea de-a doua prevede că reprezintă contravenție discriminarea prin “refuzul accesului unei persoane sau unui grup de persoane la serviciile oferite de magazine, hoteluri, restaurante, baruri, discoteci sau de orice alți prestatori de servicii, indiferent dacă sunt în proprietate privată ori publică”.

Actul normativ citat mai stipulează că sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.

Atât Therme Nord București SRL, cât și DAB Security SRL au contestat hotărârile de sancționare dictate de CNCD, cerând în instanță, în contencios administrativ, anularea acestora. Procesele sunt în prezent în desfășurare, pe rolul Curții de Apel București. În dosarele respective figurează ca pârâți atât CNCD, cât și persoanele care au reclamat la Consiliu că ar fi fost discriminate pe criterii etnice la Therme.

Complexul spa Therme, deschis în ianuarie 2016, a beneficiat de un ajutor de stat de 6,6 milioane euro, însemnând 22% din valoarea inițială a investiției de 29,5 milioane euro, potrivit informațiilor publicate de Ministerul de Finanțe. Reprezentanții Therme au precizat ulterior că valoarea totală a investiției, în momentul finalizării ei, în decembrie 2015, a fost extinsă la 50 milioane euro, iar valoarea anunțată de Finanțe era cea prevăzută în proiectul depus în 2013.

Compania a anunțat, la finalul lunii trecute, că vrea să extindă zona Galaxy, destinată familiilor, cu o suprafață de 4.000 de metri pătrați, în urma unei investiții de peste 10 milioane de euro. Astfel, capacitatea totală de primire a corpului Galaxy, după deschiderea noului spațiu, se va dubla, ajungând la 2.000 de persoane simultan. Tot în noiembrie, un tânăr de 30 de ani a fost operat de urgență după ce s-a rănit pe un tobogan de la Therme, având o tăietură de șase centimetri lungime în talpă și două ligamente rupte la piciorul drept. Compania a declarat atunci că, cel mai probabil, bărbatul, care nu a cerut despăgubiri după accident, nu a respectat regulile de utilizare a echipamentelor din complex. Potrivit Digi24, la complexul din Balotești s-au consemnat și alte cazuri de rănire.

Complexul spa Therme utilizează apă geotermală captată de la o adâncime de 3.100 m, în zona comunei Balotești, Ilfov. Therme Nord București SRL deține din 2014 licență de concesiune pentru explorarea resurselor de apă geotermală din perimetrul Balotești, județul Ilfov, emisă de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Therme Nord București SRL, firmă înregistrată în Sibiu, este controlată de A-Heat Allied Heat Exchange Technology AG din Austria și de BSH Geothermie Nord din Sibiu. Administrator și director general al Therme este Stelian Iacob, de asemenea din Sibiu.

În perioada 2011-2015 inclusiv, înainte de deschiderea complexului Therme, firma a raportat la Ministerul Finanțelor Publice cheltuieli totale cumulate de 41,1 milioane lei (cele mai mari anul trecut, de 29,79 milioane lei) și venituri de 22,8 milioane lei (din care 17,4 milioane lei în 2015).

În martie anul trecut, Therme Nord București SRL a încheiat un contract de emitere a unei scrisori de garanție bancară cu Banca Transilvania, necesară companiei pentru un credit contractat de la banca germană Commerzbank. Mai recent, în septembrie anul acesta, Therme a contractat un credit chiar de la Banca Transilvania.


(P) Culege roadele unui nou inceput cu imprumutul potrivit. Sume intre 100 si 500 de lei, rate fixe saptamanale sau lunare.



Alte articole asemanatoare: