Despre un posibil faliment al Abengoa, companie de energie spaniolă supraîndatorată, se scria deja din toamna anului trecut. Pentru mulţi, acest colaps poate fi cel mai mare din istoria Spaniei şi ar anunţa sfârşitul erei creditului ieftin, în care dumnezei şi călăi sunt marile bănci centrale.
Unitatea de bioenergie din SUA a Abengoa a cerut miercuri protecţie faţă de creditori sub legea falimentului cu datorii de 10 mld. dolari, scrie Reuters. Prin această strategie compania încearcă să evite un faliment general, dezastruos pentru piaţa muncii din Spania, ţară care abia a ieşit dintr-o recesiune prelungită.
Falimentul vine în condiţiile în care Abengoa are termen limită până pe 28 martie să accepte un acord de restructurare cuprinzător cu băncile şi deţinătorii de obligaţiuni. Fără acest plan compania ar putea fi forţată să-şi declare falimentul.
Falimentul Abengoa Bioenergy US a fost declanşat de cereri de faliment involuntar introduse în instanţă de furnizori de cereale, care se temeau că divizia a rămas fără lichidităţi deoarece şi-a transferat resursele financiare la compania mamă.
Divizia americană şi-a deschis o facilitate de producţie în Kansas în 2014 şi a primit scutiri de taxe de 97 milioane de dolari şi un credit de 132,4 milioane de dolari de la Departamentul Energiei. Banii au fost rambursaţi. Printre deţinătorii de obligaţiuni Abengoa figurează nume mari, precum BlackRock şi Centerbridge Partners.
De ce face Abengoa implozie
Pentru o companie care face bani transformând lumina solară în electricitate, Abengoa este anormal de opacă, iar investitorii află aceasta pe socoteala lor, scrie Bloomberg.
Compania, care construieşte şi administrează proiecte de energie regenerabilă, a intrat în insolvenţă după ce un posibil cavaler salvator şi-a abandonat promisiunea de a investi 350 de milioane de euro pentru a o ţine în viaţă. Însă rădăcinile problemei sunt mult mai adânci. Abengoa are un model special de business. Compania este atât constructor, cât şi operator de proiecte şi îşi finanţează expansiunea prin împrumuturi de pe piaţa obligaţiunilor. Pe măsură ce creştea, compania era nevoită să emită tot mai multe obligaţiuni şi să-şi refinanţeze datoriile din ce în ce mai mari.
Rezultatul sunt datorii de aproape 9 miliarde de euro răspândite la sute de subsidiare mai mici. Pentru ca situaţia să fie şi mai complicată, Abengoa nu a rezistat tentaţiei de a-şi „cosmetiza“ datoriile. Efectul este un deficit de cash flow, care în trimestrul III al anului trecut a ajuns la 510 milioane euro, potrivit calculelor Moody’s.
Plecarea CEO-ului Manuel Sanchez Ortega în mai după cinci ani în funcţie, „din motive personale”, i-a făcut pe investitori să-şi pună întrebări. Ortega este angajat acum la BlackRock.
