Pe unii din ei nu-i ştiu la faţă nici angajaţii, iar alţii se ascund atât de bine, încât nu apar în niciun top al averilor. Zeci, dacă nu sute de multimilionari autohtoni reuşesc de ani buni să se ţină departe de ochii publicului
Se spune că poate intra în aproape oricare din sutele de sedii ale firmei sale fără a fi recunoscut de vreun angajat. De altfel, momentele în care imaginea sa a apărut în presă se numără pe degetele unei singure mâini şi, în general, au avut loc în urmă cu mulţi ani. Deşi deţinătorul unei averi estimate la 700 de milioane de euro, acţionarul principal al grupului RCS&RDS, orădeanul Zoltan Teszari, preferă să ducă o viaţă modestă, departe de ochii lumii.
Se spune că nu-i place să călătorească cu avionul, dar şi că duce o viaţă sportivă. „Am luat parte alături de el la mai multe concursuri private de mountain biking sau alergare şi m-a frapat cât de la locul lui este. Mă aşteptam la altceva de la un om cu banii şi puterea lui“, ne-a povestit un om de afaceri bihorean.
Alte surse spun că Teszari, vicecampion european la judo în 1990, ar avea o relaţie strânsă cu orădeanul Marius Vizer, cel care a fost preşedinte şi vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale de Judo timp de 13 ani. Asta ar duce, mai departe, la o relaţie cu anturajul lui Vladimir Putin, la rândul său fost judoka. Ceea ce ar explica prezenţa în consiliul de administraţie al RCS&RDS a unui reprezentant al unei bănci ruseşti.
Mărci puternice, patroni rezervaţi
Probabil doar o mică parte din cei care citesc aceste rânduri nu au intrat măcar o dată în viaţă într-un restaurant KFC sau Pizza Hut. Sau nu au vizitat cu cel puţin o ocazie mallul Băneasa Shopping City din nordul Capitalei. Cu toate acestea, puţini ştiu că respectivele afaceri (plus multe altele, ca hotelurile Howard Johnson ori Ramada Parc din Bucureşti sau patiseriile Paul şi Cinnabon) sunt controlate, de obicei prin intermediul unor firme offshore, de Radu Dimofte şi Gabriel Popoviciu.
Dacă cel de-al doilea nume a fost silit să apară în lumina reflectoarelor din cauza unor anchete penale începute împotriva sa în 2009, Radu Dimofte a reuşit până în prezent să se ţină departe de ochii publicului. La fel ca în cazul lui Zoltan Teszari, de-a lungul timpului au fost făcute publice doar câteva fotografii ale acestui misterios milionar, a cărui avere a fost estimată la circa 200 de milioane de euro. Despre Radu Dimofte se mai spune că îşi petrece timpul mai mult în Monaco, dar şi că atunci când vine în România nu ia parte decât la evenimente private.
Doi Dani misterioşi
Mult mai puţin cunoscut decât Radu Dimofte, dar aparent parte a aceluiaşi anturaj, este un extrem de discret investitor imobiliar numit Dan Petrescu. A nu se confunda cu fostul fotbalist, cu fostul dizindent anticomunist sau cu patronul companiei de transport Dacos, care poartă cu toţii acelaşi nume. Dan Petrescu despre care vorbim acum ar fi părăsit România în timpul regimului comunist şi s-ar fi întors în ţară din Germania (al cărei cetăţean şi este) imediat după 1989, când ar fi început un parteneriat cu Ion Ţiriac. Potrivit informaţiilor care circulă în mediul de afaceri, el ar fi fost implicat atât în sectorul auto (din care s-ar fi retras între timp), cât şi în cel imobiliar. Aparent, acesta deţine circa 15-20 de parcuri comerciale închiriate către Metro, Praktiker sau Auchan. În plus, la fel ca Popoviciu, Dimofte şi alţi multi-milionari români, Dan Petrescu locuieşte, se pare, în Monaco.
Un alt Dan care a făcut cu discreţie zeci de milioane de euro în afaceri din România este ieşeanul Dan Stratan. Cunoscut mai ales ca fiind, o perioadă cel puţin, unul din ajutoarele principale ale lui Sorin Ovidiu Vântu, Stratan ar fi căpătat de la un anumit moment un grad de libertate suficient de mare încât să nu mai aibă nevoie de reţeaua lui SOV. Implicat în afaceri în publicitate, PR, IT, proiectare, dar mai ales în consultanţă, Stratan a obţinut în ultimii şase ani, numai de pe urma „navei amiral“ a flotei sale de companii, Romcapital Invest SA, un profit brut de 113 milioane de lei. O bună parte din aceşti bani provin din contracte publice.
Străinii din umbră
Despre grecul Ioannis Papalekas se spune că tace şi face. Cea mai mare lovitură dată de el pe piaţa imobiliară locală a avut loc în 2011, când a cumpărat clădirea City Mall din Bucureşti, proiect aflat în insolvenţă, cu 17 milioane de euro. În 2006, Papalekas vânduse aceeaşi clădire pentru nu mai puţin de 103 milioane de euro. În 2012, Papalekas a achiziţionat Tower Center International, o clădire de birouri de lângă Piaţa Victoriei din Capitală, care se aflase în centrul unui scandal între proprietari şi banca finanţatoare, iar în primăvara lui 2013 apetenţa sa pentru clădiri cu probleme s-a manifestat prin cumpărarea (tot în Bucureşti) a controversatului proiect Cathedral Plaza.
Încă şi mai puţin cunoscut decât partenerul său elen este Najib El Lakis, un libanez stabilit în România în 1991. Numele său a apărut în unele din afacerile lui Papalekas şi Dragoş Bîlteanu, cum ar fi proiectul imobiliar Upground sau achiziţia Tower Center International. Recent, El Lakis a fost confirmat ca membru în Consiliul de Administraţie al SIF Banat-Crişana, fiind prima persoană fizică ce a reuşit să atingă plafonul de deţinere de 5% din acţiunile acestei societăţi.
Afaceri controversate
Patronul Oscar Downstream, Alin Niculae, a ieşit de puţine ori din conul de umbră în care se pare că îi place să se afle. De cele mai multe ori, proprietarul companiei petroliere fără niciun angajat, dar cu o cifră de afaceri anuală de circa 600 de milioane de euro, a ajuns în atenţia publicului fără voia sa. Cum ar fi, de exemplu, prin contractele de livrare de motorină în valoare de 35 de milioane de euro către CFR Călători, atribuite fără licitaţie anul trecut.
Tot ca urmare a unei afaceri controversate a ajuns în lumina reflectoarelor omul de afaceri clujean Rareş Criste. Oficial, acesta este administratorul Energon Power&Gas. Neoficial, în piaţă se spune că este şi proprietarul companiei care a terminat 2012 cu afaceri de aproape 40 de milioane de euro, un profit de circa jumătate de milion de euro şi numai nouă angajaţi. Criste este, conform unor surse din domeniu, unul dintre „băieţii deştepţi“ din energie, iar în toamna lui 2013 numele său a apărut într-un dosar DNA privind o mită de 1,4 milioane de euro care ar fi fost încasată de un membru al CA al Hidroelectrica în schimbul unui contract avantajos pentru Energon. În urma semnării contractului, Hidroelectrica ar fi pierdut 175 de milioane de lei, susţin procurorii.
Bogaţi şi modeşti
Acţionarul majoritar al Transport Trade Services, una din cele mai importante companii de transport de marfă din România, este Mircea Mihăilescu. Cel mai probabil, n-aţi auzit nici de el şi nici de firma sa. Cu toate că valoarea activelor deţinute se apropie de 100 de milioane de euro, omul de afaceri a reuşit să evite publicitatea, iar numele său este pomenit rareori de mass-media, de obicei în legătură cu o tranzacţie sau contract important în care sunt implicate companiile sale.
Deşi deţine o firmă (American International Radio – AIR) activă în nouă ţări şi care a fost desemnată în mai multe rânduri drept cel mai important distribuitor Motorola în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, deşi averea sa şi a familiei sale a fost evaluată la peste 100 de milioane de euro, Dorel Năsui este aproape necunoscut în România. O explicaţie ar putea fi faptul că îşi petrece o mare parte din timp în Statele Unite, unde a emigrat îninte de 1989. Însă şi că a încercat să nu iasă în evidenţă şi să-şi petreacă timpul liber alături de familie şi prieteni.
Iar lista oamenilor cu averi de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro care reuşesc să treacă aproape neobservaţi ar putea continua. Cu câte nume, nu ştiu probabil nici măcar serviciile secrete.
MILIARDARI TIMIZI
- SUSANNE KLATTEN Proprietara gigantului farmaceutic Altana şi deţinătoarea unei optimi din acţiunile BMW, moştenitoarea omului de afaceri german Herbert Quandt a reuşit să stea departe de atenţia media până în 2009, când a fost victima unei tentative de şantaj cu conotaţii sexuale.
- JOHN SALL Cu o avere de peste 3 mld. dolari, cofondatorul Institutului SAS specializat în software de analiză i-a uimit pe mulţi cu faptul că încă lucra ca programator şi că ducea o viaţă relativ modestă.
- BIRGIT RAUSING Este văduva proprietarului Tetra Laval, gigantul suedez specializat în producţia de ambalaje, iar averea ei şi a familiei depăşeşte 13 mld. dolari. Cu toate acestea, a reuşit să ducă o viaţă discretă.
